Tocarea resturilor vegetale – acestea sunt avantajele
Mai întâi vestea cea mai bună: cu tocătoarele de resturi vegetale economisiți o grămadă de timp, bani și trudă. Pentru că nu mai este nevoie să duceți deșeurile din grădină cu mașina sau cu remorca până la groapa de gunoi. În tocător cu ele și gata. Astfel veți face și economie de spațiu în pubela verde, pentru că deșeurile vegetale nu mai sunt atât de voluminoase.
Volumul resturilor vegetale va fi redus în medie cu 75%.
Pe lângă utilitatea practică, această tocare are și un aspect de sustenabilitate. Pentru că materialul tocat îl puteți utiliza totodată la transformarea ecologică în compost! Și compostul, la rândul său, face bine solului din grădina dumneavoastră.
Care este tocătorul de resturi vegetale potrivit pentru mine?
În rândul tocătoarelor de resturi vegetale există numeroase diferenţe de calitate şi de preţ. Acestea pot fi clasificate în aparate care funcționează cu curent alternativ de 220 de volți, aparate cu curent de înaltă tensiune de 380 de volți și tocătoare acționate cu un motor pe benzină.
Tipul de tocător de resturi vegetale care este potrivit pentru dumneavoastră depinde de câțiva factori. Dacă aveți de ex. o grădină decorativă simplă, pentru lucrările care se impun vă ajunge un aparat cu curent alternativ. În calitate de grădinar amator cu o grădină mare sau de pomicultor amator aveți nevoie mai degrabă de un echipament cu curent de înaltă tensiune sau de un tocător de resturi vegetale cu motor pe benzină, pentru a nu fi dependenți de alimentarea cu curent electric.
Tocător de resturi vegetale silenţios
Printre tocătoarele de resturi vegetale silențioase se numără tocătoarele cu role și tocătoarele cu turbină.
Tocător de resturi vegetale cu role:
El este echipat cu un mecanism de tăiere cu role, denumit și rolă cu cuțite sau rolă de frezare. În cazul acestui echipament de tăiere, materialul este strivit între rolă şi contraplacă. În acest proces sunt rupte fibrele, astfel încât materialul tocat se descompune rapid. Tocătoarele de resturi vegetale cu rolă au și funcția de mers înapoi, ceea ce constituie un avantaj în caz de blocare. Avantaj: rola nu produce mişcări de rotaţie ca în cazul tocătoarelor de resturi vegetale cu lamă. Motiv pentru care tocătoarele de resturi vegetale cu rolă sunt foarte silenţioase.
Tocător de resturi vegetale cu turbină:
Acestea lucrează cu o turbină cu lame. Este vorba despre o rolă conică cu mai multe lame de tocat ascuțite. Aceste modele de tocătoare sunt potrivite pentru material de tocat moale şi tare. Autoculisarea fără rapel lucrează extrem de silenţios, atingând totuşi un debit ridicat al materialului.
Ambele tocătoare sunt adecvate mai ales pentru material tăiat depozitat, în cazul celui tăiat proaspăt, echipamentul de tăiat putându-se bloca.
Tocător de resturi vegetale cu lame
Acestea lucrează cu discuri pentru tăiere. Un volant cu lame mărunţeşte materialul, iar o coroană de lame amplasată în mijloc toacă crengi subţiri, frunze şi tije. Acest tocător este adecvat optim pentru material de tăiere proaspăt. În cazul materialului tăiat și depozitat, tocătorul devine foarte zgomotos și crește gradul de uzură.
La tocarea cu ajutorul acestei tehnici, rezultă felii plate şi subţiri de lemn, care se descompun mai lent decât aşchiile de lemn tocate. Feliuţele sunt foarte potrivite pentru mulcire.
Aceste aparate sunt zgomotoase. De aceea este necesar să purtați protecție auditivă atunci când lucrați cu ele.
Siguranța este pe primul loc la tocarea resturilor vegetale
Tocătoarele de resturi vegetale lucrează cu lame ascuţite sau cu role. Ele pot mărunți nu doar crengi, ci și degete și mâini. Respectați indicațiile noastre de siguranță, pentru ca munca să se poată desfășura fără răniri.
- Pâlnia de alimentare trebuie să fie înaltă sau îngustă, pentru ca în momentul introducerii materialului vegetal, brațul să nu ajungă în apropierea mecanismului de tăiere.
- La cumpărare, aveți în vedere ca timpul de funcționare inerțială a lamelor să fie unul redus.
- Protecția împotriva repornirii previne ca, de ex. după o pană de curent, tocătorul să își reia imediat funcționarea. Această protecție face parte în prezent din dotarea standard, la fel ca și funcția automată de oprire a motorului și protecția la suprasolicitare.
- Amplasați întotdeauna tocătorul într-o poziție stabilă.
- Înainte de prima utilizare, citiți cu atenție instrucțiunile de utilizare.
- După pornirea tocătorului, așteptați ca acesta să ajungă la turația maximă și abia apoi efectuați alimentarea cu material.
- În cazul în care tocătorul este blocat, scoateți imediat ștecherul din priză și remediați abia după aceea problema.
- Prelungitoarele trebuie să fie adecvate pentru utilizarea în aer liber și adaptate la puterea aparatului.
- În orice caz, țineți copiii la distanță de tocătorul de resturi vegetale.
- Purtați categoric echipament de lucru și protecții, gen mănuşi, cască cu protecție pentru față, ochelari de protecție, încălțăminte stabilă și protecție auditivă.
Ce pot toca și ce nu?
Crengi, material tăiat din tufe, resturi de plante, plante de vară veștejite, material tăiat din gardul viu, frunziș, toate acestea le puteți introduce fără grijă și el le va mărunți fără probleme. Așadar aproape toate deșeurile din grădină și orice materiale din tăieri.
În cazul acestora se face diferența între material de tăiere moale și material dur. Cele dure sunt cele care conțin crengi iar cele moi sunt mai ales resturile de plante veștejite sau resturile de legume și fructe. Tocătoarele de resturi vegetale le pot prelucra pe ambele.
Materialele care bineînțeles că nu trebuie să ajungă în niciun caz în tocător sunt pietrele și molozul. Acestea distrug mecanismul de tăiere sau chiar întregul aparat. Este bine să nu introduceți nici material plastic. Acesta nu face bine nici tocătorului și astfel veți polua și materialul tocat. Așadar acesta nu mai poate ajunge la compost sau în pubela bio.
Nici crengile prea groase sau trunchiurile mai mici de copaci nu sunt potrivite pentru tocătorul de resturi vegetale. Pe acestea nu reușește să le toace. Pentru acelea este potrivit un motofierăstrău.
Modul de îngrijire și de întreținere a tocătorului dumneavoastră de resturi vegetale
Dacă doriți să vă bucurați mult timp de tocătorul dumneavoastră, nu trebuie să omiteți îngrijirea și întreținerea.
Important: în cazul tocătoarelor de resturi vegetale cu rolă, placa de presare trebuie reglată periodic, în caz contrar, cu timpul mașina nu mai toacă corespunzător! În acest sens vă rugăm să consultați instrucțiunile de utilizare a modelului dumneavoastră.
În cazul tocătoarelor de resturi vegetale cu lamă, lamele de tăiere trebuie ascuţite periodic de un specialist, iar la nevoie înlocuite. Aveți grijă de asemenea la lubrifierea lamelor cu puțin ulei sau cu un spray de îngrijire.
Dacă tocătorul dumneavoastră este murdar, nu îl curățați în niciun caz prin stropire cu apă, deoarece mecanismul de tăiere poate rugini.
Respectați indicațiile producătorului privind întreținerea, din instrucțiunile de utilizare. Acestea cuprind și intervalele de întreținere.
Dacă nu vă încumetați să efectuați singur verificarea aparatului, puteți apela la un specialist!
Cum produc corect compost?
La compost, sfârșitul este și un început. Faceți din frunziș, iarbă tăiată sau deșeuri de legume compost – humus bogat în substanțe nutritive. Acesta nu este doar un îngrășământ excepțional – el îmbunătățește totodată și structura solului și sprijină viața acestuia.
În natură, substanțele nutritive parcurg un circuit perpetuu: de la plantă la material organic descompus în grămada de compost și înapoi la plantă. Acest circuit îl puteți utiliza și în grădina dumneavoastră.
Mai întâi trebuie să găsiți locul de amplasare potrivit pentru grămada de compost sau pentru lada de compost. Alegeți un loc ferit de vânt, parțial umbros din grădină. Suprafața solului nu trebuie să fie acoperită cu folie sau betonată, compostul trebuie să fie în contact cu pământul. Planificați o suprafață suficient de mare, de ex. și pentru colectarea deșeurilor din grădină și pentru cernerea materialelor voluminoase. Locul trebuie să fie de asemenea și accesibil.
Lada de compost potrivită
Există diverse recipiente pentru producerea compostului. De la lăzi deschise cu grilaj și lăzi închise din material plastic și până la clasica grămadă de compost, din scânduri. În acest sens trebuie să țineți cont de diverși factori, gen durata până la maturarea compostului sau posibilele mirosuri neplăcute. Dacă procesul de maturare s-a desfășurat corect, rezultă un compost sfărâmicios, cu miros de pământ de pădure.
Ce ajunge în compost?
| Aceste materiale pot fi introduse în compost | Aceste materiale nu sunt recomandabile pentru compost |
|---|---|
|
|
Transformarea în compost a deșeurilor de grădină și a ierbii cosite
Compostați deșeurile de grădină
Deșeurile de grădină voluminoase pot fi prelucrate bine dacă au fost mărunțite cu tocătorul de resturi vegetale într-o masă adecvată pentru compost. Cel mai bine amestecați materialul lemnos cu deșeuri de grădină umede. Astfel, amestecul nu va fi nici prea umed și nici prea uscat. Un agent de accelerare a transformării în compost va grăbi suplimentar procesul și în masă vor ajunge toate microorganismele importante pentru transformarea rapidă. Nu uitați ca după 2–3 săptămâni să mai amestecați încă o dată bine acest amestec cu o furcă.
Transformarea în compost a ierbii cosite
Dacă aveți o ladă de compost în grădină, nu mai este necesar să vă întrebați ce să faceți cu iarba cosită care se acumulează săptămânal. Însă pentru că iarba cosită este foarte umedă, bogată în azot și impermeabilă la aer, este bine să fie amestecată în proporție de 2:1 cu material tocat lemnos. Amestecul va fi „vaccinat“ cu un agent de accelerare a transformării în compost. Amestecarea ocazională cu o furcă va preveni formarea unor zone uscate.
Compost brut și compost maturat
După o perioadă de 3 până la 5 luni de transformare în compost se vorbește despre compost brut. Acesta este ceva mai vâscos decât compostul maturat și conține multe vietăți și, într-o măsură redusă, deja și puțin humus. Compostul brut este adecvat în mod ideal pentru mulcirea tufelor și copacilor. Spre deosebire de compostul maturat, acesta va fi aplicat afânat pe stratul superior al solului și nu va fi încorporat.
Compostul maturat se formează după cca. 1 până la 2 ani, când compostul brut s-a descompus în cea mai mare parte. Spre deosebire de compostul brut, compostul maturat are o granulație mai fină și nu mai pot fi identificate structuri. El are într-adevăr o valoare de fertilizare mai redusă decât compostul brut, însă este bogat în auxine, care protejează plantele împotriva dăunătorilor și bolilor și care stimulează creșterea. De aceea este adecvat în mod ideal ca pământ pentru grădină. Maturarea compostului poate fi accelerată prin rearanjarea straturilor de compost o dată sau de două ori pe an.
Reașezarea compostului
Pentru o maturare corespunzătoare a compostului, este bine să îl reașezați regulat. În acest sens fie îl aranjați pe straturi într-un alt recipient sau îl amestecați în același recipient.
