Rădăcinile tuturor plantelor doresc să respire. Atunci când solul în care sunt înfipte rădăcinile se compactează, face cruste sau este apăsat de atâta călcat, sănătatea rădăcinilor are de suferit de la lipsa de oxigen. Atunci când solul în care sunt înfipte rădăcinile se compactează, face cruste sau este apăsat de atâta călcat, sănătatea rădăcinilor are de suferit de la lipsa de oxigen.

Râmele şi numeroase bacterii şi ciuperci folositoare au, de asemenea, nevoie de oxigen. Unele nici nu pot trăi în lipsa lui. Din păcate, microorganismele care nu pot trăi fără aportul de oxigen, încarca deseori solul cu produse metabolice toxice.

La toate aceste rele se adaugă şi vremea, care joacă un rol favorizant.

Din cauza „forţei" picăturilor de ploaie, suprafaţa solului îşi pierde cu timpul structura fină granulară. Se formează o crustă.

Şi astfel ajungem din nou la problema iniţială - un cerc vicios! Din cauza acestor motive, chiar merită să săpaţi pământul din grădină! În acest mod crustele se rup, iar rădăcinile pot respira din nou în voie.

Săpatul este un mijloc foarte eficient de a face buruienilor viaţa grea, fără a fi nevoie de chimicale. Problema este rezolvată din faşă: prin săpat, seminţele de buruieni sunt distruse din timp. Chiar şi buruienile perene, încăpăţânate, precum gura-leului, cedează în faţa săpatului regulat.

Buruienile sunt slăbite în aşa măsură, încât nu mai constituie o concurenţă de luat în serios pentru plantele dumneavoastră.

Un grădinar isteţ a spus odată: „Cine sapă o dată, economiseşte trei rânduri de udat”. Săpatul protejează echilibrul hidric al solului. Pe solurile încrustate, apa de ploaie nu poate pătrunde bine şi se scurge nefolosită. Când pământul este afânat, lucrurile stau cu totul altfel. În acest caz, apa de ploaie se infiltrează cu uşurinţă şi pătriunde mult mai rapid în straturile adânci.

În plus:
Atunci când stratul de la suprafaţă este încrustat, apa din sol poate urca de la adâncime până la suprafaţă. Se foloseşte de finele spaţii dintre particulele de sol, aşa-numitele capilare. Iar odată ajunsă la suprafaţă, apa valoroasă se evaporă nefolosită. Săpatul distruge capilarele formate în straturile superioare ale solului, astfel încât apa nu mai poate urca la suprafaţă şi nu se mai poate evapora.

Un clasic între uneltele de grădină este sapa de grădină.
În prezent, sunt disponibile o sumedenie de modele: cu coada scurtă sau lungă, modelată ergonomică, cu sau fără furcă de aerat pământul, cu greblă integrată, cu lamă lată, îngustă sau foarte înaltă.
Dacă nu aveţi deloc chef să asudaţi lucrând pământul cu forţa muşchilor, atunci ascultaţi aici: nici nu mai aveţi de ce!

Motosapa pe benzină
Pentru lucrările agricole pe câmp, intră în discuţie numai motosapele şi motosăpătoarele cu motor pe benzină.
Nu aveţi nevoie nici de alimentare cu curent, nici de cablu ori generator şi nici nu se poate întâmpla ca acumulatorul să se descarce. Într-un cuvânt: sunteţi mai mobil şi aveţi mai multă putere decât în cazul săpăligilor electrice.
Pe de altă parte, zgomotul este mai mare, există emisie de noxe, iar aparatele sunt mai scumpe şi întreţinerea este mai complicată.

Motosape şi motosăpătoare electrice
Motosapele şi motosăpătoarele electrice sunt uşoare şi practice. Lucrează silenţios şi ecologic, deoarece nu emit noxe nocive. De regulă, motosapele şi motosăpătoarele cu motor electric sunt mai convenabile ca preţ. Pe de altă parte însă, acestea au o putere mai mică decât modelele pe benzină. Întreţinerea este facilă, iar startul nu ridică probleme. Cablul de alimentare cu curent electric poate însă uneori deranja