Fără polenizare nu există fructe. Dacă doriți să aveți recoltă, inflorescența pomului dumneavoastră fructifer trebuie polenizată. Unele plante se autopolenizează, neavând nevoie de alte plante. Însă cele mai multe sortimente de plante fructifere necesită polenizare încrucișată. Ele depind de polenul unui sortiment polenizator, pentru a se putea forma fructele.

Autopolenizare:
Inflorescențele aceluiași copac se polenizează reciproc. Așadar nu este neapărat necesar să existe în grădină un al doilea copac. Totuși, aceste inflorescențe primesc și polenul altor copaci și vă puteți îmbunătăți recolta dacă plantați două exemplare din același sortiment.

Cei mai comuni copaci la care are loc autopolenizarea sunt: corcoduș, piersic, cais, vișin, gutui

Polenizare încrucișată: Exemplele clasice de copaci care necesită polenizare încrucișată sunt merii și perii. Inflorescențele lor depind de cele ale altor exemplare. În special bondarii și albinele au o importanță esențială pentru polenizare. Ei transportează polenul de la o inflorescență la alta.
Exemple tipice de copaci care au nevoie de polenizare încrucișată: meri, peri, cireși

Unele tipuri de pomi fructiferi se găsesc atât în varianta cu autopolenizare, cât și în cea cu polenizare încrucișată. Așa se întâmplă, de exemplu, în cazul prunilor, vișinilor, corcodușilor și renglotelor.

Fie că este vorba despre grădină sau balcon – dacă doriți să obțineți recoltă, nu este suficient doar să vă ocupați de plantele dumneavoastră fructifere, ci trebuie să știți și unde anume cresc cel mai bine.

Let the sun shine! Cel mai important aspect legat de plantele fructifere este amplasarea într-un loc însorit. Fructele se coc și devin dulci doar dacă au suficient soare. Dacă aveți o grădină deosebit de umbroasă, ar trebui să plantați pomi înalți, pentru că aceștia vor beneficia de lumină datorită înălțimii.

Plantele trebuie totuși protejate. Influențele meteorologice intense, precum ploaia sau chiar grindina, pot afecta fructele în curs de coacere, reducând recolta. Așadar, locul optim de amplasare este o zonă însorită și protejată din grădină. Totuși, sortimentele autohtone de meri sau peri sunt foarte robuste și pot rezista capriciilor obișnuite ale vremii.

Fructe diferite, nevoi diferite! În general, se poate spune că plantele fructifere preferă mai degrabă un sol bogat în substanțe nutritive și humus. Dacă solul este foarte pietros și solid, în groapa în care plantați pomul ar trebui să adăugați un amestec de pământ permeabil la apă și bogat în substanțe nutritive. Acest lucru ușurează creșterea. Puteți sprijini aportul de substanțe nutritive adăugând de două ori pe an gunoi de grajd sau pământ de compost.

Dacă ați plantat de curând un pom, tulpina este încă subțire, iar rădăcina sa nu este încă profund ancorată. De aceea, este important să îl legați, pentru a-i oferi stabilitate. Astfel preveniți îndoirea sau dezrădăcinarea sa atunci când bat vânturi puternice.

Pentru aceasta, atunci când plantați pomul, înfigeți un țăruș din lemn lângă tulpină. Îngropați-l în pământ la o adâncime de minimum 30 cm, pentru a avea stabilitate. Aveți grijă să nu deteriorați pomul. Puteți introduce țărușul și înainte de a planta pomul. Astfel nu există riscuri.

La final legați pomul de țăruș. Cel mai bine este să utilizați șnur din nucă de cocos – cele din plastic sau metal pot tăia scoarța pomului.

Nu aveți grădină? Nu face nimic! Puteți avea o mică plantație de pomi fructiferi și pe balcon. În ultimul timp au apărut multe soiuri de pomi fructiferi care nu cresc foarte mari și se simt bine și în ghiveci.

Fructele de pădure sunt o opțiune excelentă. Însă puteți planta pe balcon și meri mici, piersici pitici sau nectarine.

Totuși este importantă respectarea unor condiții. Dacă pe balcon nu bate soarele, recolta nu va fi prea grozavă. Iar în cazul pomilor plantați în găleți, pământul trebuie să fie bogat, iar alimentarea cu substanțe nutritive trebuie asigurată prin îngrășământul potrivit.

Însă nu orice găleată este adecvată. Vasele de lut nesmălțuit permit unei cantități mari de umiditate să se evapore fără a fi folosită, în timp ce vasele de culoare foarte închisă se încălzesc foarte tare, iar rădăcinile pot fi afectate.

Nu uitați să udați din abundență! Atunci când încep să apară fructele, plantele au nevoie de multă apă. Cel mai bine este să udați dimineața, atunci apa este valorificată imediat. Dacă udați seara, plantele rămân umede pentru mult timp și pot apărea boli fungice.

Întrucât probabil nu aveți loc suficient pe balcon pentru mai multe plante din același soi, se recomandă să alegeți soiuri cu autopolenizare, pentru a putea fi siguri că veți culege fructe.

Dacă aveți o varietate mare de fructe în grădină, în anumite condiții este posibil să aveți recoltă tot anul. Diferitele fructe de pădure se coc în intervalul mai-septembrie. Atunci trebuie să fiți pregătiți!

Gândiți-vă dinainte ce doriți să faceți cu fructele din grădină. Există multe posibilități: prăjituri, marmelade sau înghețată. Ceea ce vă rămâne poate fi pus la congelator sau în clasicul compot. Poate sună puțin de modă veche, însă este o posibilitate grozavă de a profita tot anul de propriile culturi.

În plus economisiți bani, deoarece în timpul iernii nu este necesar să cumpărați conserve de la supermarket dacă vă trebuie fructe care nu se coc într-un anumit sezon. În plus, din roadele grădinii puteți pregăti și cadouri grozave.

Toamna este sezonul merelor și perelor. Dacă un copac face multe fructe, ele nu pot fi consumate într-un timp scurt. În acest caz gândiți-vă să depozitați surplusul la beci, ca pe vremea bunicii. Astfel aveți tot timpul anului ceva din recolta proprie și economisiți și bani. Și așa se procedează:

• Lăsați merele încălzite de soare să se răcească.
• Căutați în beci un loc rece (temperatura ideală este de 1-3°C, dar nu îngheț); grilajele de lemn sunt un accesoriu excelent.
• Întindeți un strat de hârtie de ziar și distribuiți merele, lăsând puțină distanță între ele (codițele nu trebuie rupte, iar inflorescența trebuie îndreptată în sus).
• Acoperiți cu hârtie de ziar și, dacă este necesar, mai puneți un strat de mere.
• Acoperiți din nou cu hârtie ultimul strat.
• O dată pe săptămână verificați dacă există fructe stricate și aruncați-le.
• Important! Pe lângă mere nu trebuie depozitate și alte fructe sau legume, deoarece se strică rapid.

Puteți obține mai mulți copaci dintr-unul singur. Cea mai simplă metodă este altoirea . Aceasta se efectuează iarna și primăvara devreme. Dar atenție! Altoirea pomilor necesită ceva pricepere și experiență în grădinărit. Începătorii ar trebui să se abțină de la astfel de proiecte îndrăznețe.

• Pentru o altoire reușită aveți nevoie mai întâi de un portaltoi. Acesta poate fi de ex. un butaș de măr.
• Din butaș se dezvoltă rădăcina viitorului pom.
• Pentru altoire, din mărul pe care doriți să-l înmulțiți tăiați un lăstar sănătos de un an.
• Din partea mediană a acestuia tăiați doar o bucată de lungimea unui deget și de grosimea unui creion. Ar trebui să aibă minimum patru muguri. Acesta este altoiul din care se vor forma mai târziu trunchiul și coroana.
• Scurtați portaltoiul la lungimea dorită. Dacă doriți să obțineți un pom înalt, ar trebui să tăiați de sub coroană.
• Acum urmează tăietura de altoire: efectuați atât pe portaltoi, cât și pe altoi o tăietură netedă și oblică de trei până la șase centimetri, pe partea opusă a unui ochi.
• Cele două suprafețe tăiate trebuie să se potrivească una peste alta cât mai precis.
• Acum uniți altoiul și portaltoiul. Atenție! Nu atingeți cu degetele suprafețele tăiate.
• Fixați locul altoirii cu scoarță și ungeți cu ceară pentru altoit. Și vârful altoiului se unge cu ceară pentru altoit.
• Acum puteți planta noul copăcel. Cel mai bine este să-l amplasați într-un loc protejat. Dacă răsar lăstari în primăvara următoare, înseamnă că altoirea avut succes!