Pentru a vă ajuta să sădiți castraveți (Cucumis sativus) cu succes, am compilat aici cele mai importante informații cu privire la elementele esențiale: Locul de amplasare și solul, semințele potrivite să țineți cont precum și iernarea și înmulțirea. Tot aici veți afla când se recoltează castraveții, cum se păstrează aceștia și ce trebuie să faceți în cazul apariției bolilor sau dăunătorilor.

Fie că doriți să plantați castraveți în platbande cu plante, fie că doriți să îi cultivați în ghivece, noi vă vom arăta pas cu pas cum să deveniți un profesionist al castraveților și să creați cele mai bune condiții pentru ca plantele dumneavoastră să vă încânte pentru mult timp.

Pentru a cultiva cu succes castraveți, este important să alegeți o locație potrivită. În timp ce castraveții de seră preferă locurile luminoase, dar nu în plin soare, castraveții crescuți în aer liber savurează locurile aflate în plin soare: aceștia au nevoie de șase până la opt ore de lumină solară directă pe zi. De asemenea, asigurați-vă că legumele dumneavoastră sunt ferite de vânt, pentru ca rafalele puternice să nu vă îndoaie lăstarii.

Pentru a permite castraveților să se dezvolte cât mai bine, solul trebuie să fie afânat, cu un conținut ridicat de humus și permeabil. În acest sens, puteți fertiliza solul cu compost înainte de însămânțare, astfel încât să fie perfect pregătit. Castraveții sunt pretențioși în ceea ce privește spațiul. Trebuie să le oferiți suficient spațiu pentru creștere și pentru circulația aerului. Distanța ideală de plantare dintre castraveți este de 40 - 60 cm. Salata, mărarul și fasolea sunt vecini potriviți de strat, însă roșiile și legumele din familia verzei trebuie evitate. Acestea pot afecta creșterea castraveților dumneavoastră.

În funcție de spațiul pe care îl aveți la dispoziție, puteți planta castraveții într-o platbandă cu plante, în sere sau în ghivece, de exemplu pe balcon. Aici vă arătăm pas cu pas cum să plantați corect castraveții.

Pregătiți stratul, îndepărtând pietrele și buruienile. Amestecați mai apoi compost sau mulci în sol pentru a crea cele mai bune condiții pentru cultivarea castraveților. În funcție de soiul castraveților și de preferințele dumneavoastră, puteți să cultivați prealabil castraveții sau să îi semănați direct.

1. Semănați semințele de castraveți la o adâncime de 2 cm în centrul ghivecelor cu pământ pentru răsaduri și mențineți-le umede, la o temperatură de cel puțin 20 °C.
2. Locul de amplasare trebuie să fie suficient de luminos, de preferință în plin soare.
3. Atunci când răsadurile mici sunt suficient de puternice după germinare, iar gerul a trecut, le puteți aclimatiza treptat la mediul exterior.
4. Începând cu jumătatea lunii mai, puteți transplanta castraveții în aer liber. Asigurați-vă că cotiledoanele sunt acoperite cu pământ.

1. Soiurile robuste (cum ar fi castravetele potrivit pentru gustări „La Diva”) pot fi plantate direct în aer liber de la mijlocul lunii mai. Semănați semințele la o adâncime de 2 cm.
2. Atunci când plantați castraveții, asigurați-vă că distanța dintre plante este de cel puțin 40 cm.
3. Acoperiți cu pământ găurile de plantare, iar apoi udați abundent.

Dacă doriți să cultivați mai mulți castraveți pe aceeași suprafață, vă recomandăm să folosiți un suport de cățărare pentru plante. Astfel, vor crește pe înălțime și vor lăsa mai mult spațiu pe sol. Spalierele sunt potrivite pentru creșterea pe ziduri sau între copaci. În spațiile libere, cele mai potrivite sunt obeliscurile pentru plante cățărătoare.

Atunci când plantați castraveți în platbande cu plante, trebuie să țineți cont de rotația culturilor din grădina de legume. Rotația culturilor reprezintă succesiunea cronologică în care se cultivă plante diferite pe aceeași suprafață. De obicei, legumele trebuie să își schimbe anual locul în care sunt cultivate. Astfel, preveniți bolile, dăunătorii și epuizarea solului, trebuie să fertilizați mai puțin și recoltați legume sănătoase.

Castraveții au nevoi ridicate de substanțe nutritive fiind, astfel, considerați consumatori mari de nutrienți. Rotația culturilor se face în baza unui ciclu de trei ani, pe aceeași suprafață fiind cultivate plante cu consum mare de nutrienți în primul an, plante cu consum mediu în al doilea an și plante cu consum mic în al treilea an. Puteți începe, așadar, cu castraveți, și continua în anii următori cu ardei, de exemplu, și apoi cu fasole tip tufiș.

Rotația culturilor în platbanda cu plante în cadrul unui sezon depinde în primul rând de momentul în care soiul de legume este gata de recoltat. Dar trebuie să țineți cont și de nevoile nutritive și de creștere atunci când planificați succesiunea legumelor. Ideal, castraveții trebuie să fie cultura principală, cu muștarul, de exemplu, drept cultură premergătoare și spanacul, cultură ulterioară.

Castraveții pot părea niște plante mai degrabă neînsemnate la prima vedere, totuși sunt multe de știut despre cultivarea, recoltarea și îngrijirea lor. În cele ce urmează veți găsi cele mai importante informații despre aceștia.

Castraveții sunt plante cărora le place căldura și au nevoie de cel puțin 14 °C pentru a se dezvolta. Prin urmare, trebuie să așteptați până la trecerea gerului, la jumătatea lunii mai, înainte de a-i semăna în aer liber, astfel încât să nu existe niciun risc de îngheț. Acesta este momentul ideal pentru sădirea castraveților. Dacă doriți să cultivați castraveți în seră, puteți începe încă din aprilie. Legumele încep să apară după aproximativ zece săptămâni de la plantare. De regulă, castraveții sunt gata de recoltare în timpul verii, din iunie și până în octombrie.

Castraveții fac parte din familia curcubitaceelor, fiind considerați, din punct de vedere botanic, fructe de pădure, întrucât semințele acestora se află în pulpă, la fel ca la kiwi. Distingem între castraveții crescuți în aer liber și cei crescuți în sere. Unele soiuri se pretează pentru ambele tipuri de cultivare. Prin urmare, alegeți tipul de castravete care se potrivește cel mai bine proiectului dumneavoastră. Iată câteva întrebări importante pe care trebuie să vi le puneți: Pentru ce doriți să folosiți castraveții? Cât loc aveți la dispoziție? Se poate instala un suport de cățărare pentru plante după plantarea castraveților?

Printre cele mai îndrăgite soiuri de castraveți se numără:

• Castraveții pentru gustări și mini-castraveții, ideali pentru cultivarea pe balcon datorită dimensiunii lor. Fructele ajung la dimensiuni de 10-15 cm.
• Castraveții pentru salată mai sunt cunoscuți și drept „castraveți lungi”, datorită formei lor lungi și subțiri. Aceștia pot fi cultivați în aer liber sau în seră, fiind, datorită dimensiunilor de 30-50 cm, semnificativ mai mari decât castraveții pentru gustări.
• Castraveții țărănești sunt puțin mai mici, ajungând la o dimensiune de 35 cm, și au o coajă ceva mai groasă și ușor înțepătoare. Aceștia au o aromă mai puternică decât castraveții pentru salată și sunt mai potriviți pentru cultivarea în aer liber.
• Castraveții intermediari sunt verzi închis și seamănă cu castraveții pentru murături. Aceștia ajung la o lungime de 30-40 cm și sunt recunoscuți pentru gustul lor specific, aromat și delicat.
• Castraveții cornișon sau pentru murături se cultivă de obicei în aer liber. Aceștia se conservă de obicei în oțet sau cu condimente, prin fermentare sau opărire. Puteți mânca însă acești castraveți mici și în formă crudă.
• Castraveții colorați nu sunt verzi, ci maro, galbeni sau albi. Un exemplu în acest sens sunt castraveții „lemon”, care, după cum sugerează și numele lor, seamănă cu lămâile. În funcție de soiul lor, acești castraveți sunt potriviți atât pentru cultivarea pe balcon, cât și în straturi.

Fiind mari consumatori de nutrienți, castraveții cresc repede, produc multe fructe, consumând multă energie în acest sens. Acest lucru se reflectă și în îngrijirea castraveților: indiferent de soi, castraveții au nevoie de apă și substanțe nutritive din belșug. Trebuie să-i udați regulat pentru a evita uscarea solului, dar nu peste frunze, ci doar în zona rădăcinilor. Totodată, asigurați-vă că apa nu băltește, deoarece acestor plante nu le place deloc să stea ude. Cel mai bine le udați suficient o dată la două zile, decât în cantități mici, în fiecare zi. În funcție de îngrășământul folosit, vara mai puteți adăuga niște îngrășământ o dată la două săptămâni, dar nu trebuie să exagerați. De asemenea, pentru anumite soiuri, puteți instala un suport de cățărare, astfel încât plantele să se poată urca pe el. Eliminați regulat frunzele îngălbenite și tăiați ocazional planta pentru a o menține sănătoasă.

Dacă doriți să vă optimizați producția, trebuie să eliminați lăstarii. În acest sens, îndepărtați lăstarii laterali de la axilele frunzelor. Verificați săptămânal dacă au apărut lăstari noi. Verificați sistematic plantele - cel mai bine este să începeți de jos, pentru a nu rata nimic. Atunci când găsiți câte un lăstar, îl puteți elimina pur și simplu cu unghiile. Dacă lăstarii sunt prea puternici, puteți, bineînțeles, să folosiți și o foarfecă sau un cuțit. Încercați să rupeți lăstarii cât mai aproape de axila frunzei. Scopul eliminării lăstarilor este ca planta dumneavoastră să nu formeze decât un lăstar principal.

Plantele se dezvoltă în general timp de șase-opt luni fiind, prin urmare, culturi sezoniere. În loc să le iernați, se recomandă cultivarea de plante noi în primăvară. În principiu însă, castraveții pot fi iernați în zonele cu climă mai blândă sau în sere. În acest sens, plantele se vor proteja de temperaturile scăzute cu pânze împotriva înghețului sau prin mutarea la interior. În plus, ele au nevoie de lumină, căldură și apă suficientă.

Puteți înmulți foarte simplu castraveții prin semințe. Pentru a face acest lucru, tăiați castravetele, scoateți semințele, spălați-le bine cu apă și lăsați-le la uscat. Apoi puteți folosi semințele astfel obținute după cum doriți.

Între lunile iunie și octombrie, după aproximativ opt-nouă săptămâni de la semănat, puteți recolta primele fructe coapte. Nu există un moment anume al coacerii, dar vă recomandăm să recoltați castraveții cât mai devreme, când aceștia au cel mai mare conținut de vitamine și cea mai bună aromă. În funcție de tipul lor, puteți avea castraveți proaspeți din două în două săptămâni, până toamna. Recoltarea este la fel de ușoară ca plantarea. Tăiați castraveții, de preferință cu un cuțit ascuțit pentru a nu deteriora lăstarii, cât mai aproape de corpul fructului și gata!

Depozitați castraveții culeși într-un loc răcoros și întunecos, la o temperatură de 10-13 °C. Cămara sau pivnița sunt cele mai potrivite locuri în acest sens. Astfel, castraveții se păstrează până la trei săptămâni. În frigider, castraveții nu se păstrează mai mult de patru zile, deoarece sunt foarte sensibili la frig și se strică mai repede. Dacă îi păstrați la temperatura camerei, castraveții trebuie consumați în două-trei zile. Puteți, desigur, să conservați castraveții cornișon și castraveții pentru murături, astfel încât să vă puteți bucura de ei mai mult timp.

Castraveții se pot îmbolnăvi sau pot fi infestați de dăunători. Printre cele mai comune boli ale castravetelui se numără făinarea, mana falsă și bolile virale, cum ar fi virusul mozaicului. De asemenea, dăunători precum musculița albă, afidele și tetranichidele pot cauza, la rândul lor, probleme.

Dacă plantele dumneavoastră sunt afectate, veți avea o recoltă mai mică - ceea ce este foarte neplăcut. Dar nu vă faceți griji: v-am pregătit o prezentare generală cu bolile și dăunătorii cei mai comuni ai castraveților, modul în care să le recunoașteți și în care să le tratați:

Pentru a preveni bolile și dăunătorii, trebuie să vă asigurați că plantele se află într-un loc bine aerisit și să le verificați periodic pentru a vedea dacă nu băltește apa sau nu există frunze infectate. Îngrijiți-vă plantele și acționați rapid la primele semne pentru a preveni răspândirea infestării. Dacă puteți, izolați plantele afectate. Mai ales atunci când folosiți produse fitosanitare biologice sau chimice, asigurați-vă că acestea nu afectează mediul.