Decupajul în şapă există, iar adâncimea minimă corespunde rigolei utilizate. Țeava de evacuare este deja montată şi asigură o pantă suficientă de la scurgere la rigolă la conducta de evacuare. De regulă, este suficientă o pantă de 2%, respectiv 2 cm per metru.
Curăţaţi acum decupajul în pardoseală, pentru a putea executa cu precizie următorii paşi de lucru. Dacă aveţi deja benzile de izolaţie perimetrale, cu atât mai bine, în caz contrar, le puteţi prinde ulterior.
Montarea duşului la nivelul pardoselii: rigola
Puteţi monta chiar dumneavoastră un duş la nivelul pardoselii cu rigolă, urmărind indicaţiile HORNBACH.
Materiale și unelte de care aveți nevoie
Pașii de lucru
Montarea rigolei
Paşii de montaj pentru rigolă se diferenţiază în funcţie de model. Respectaţi întotdeauna şi instrucţiunile speciale de montaj ale rigolei pe care o montaţi. Primul pas este să înşurubaţi picioarele pe partea inferioară a rigolei. Înşurubaţi-le centrat pe locurile prevăzute. Şuruburile necesare sunt livrate împreună cu scurgerea. Puteţi apoi îndoi fiecare picioruș, pentru a avea aproximativ înălţimea necesară.
Aşezaţi rigola în locul prevăzut din adâncitura din podea. Poziţionaţi-o centrat în adâncitură. Lăsaţi o distanţă de 10 cm până la peretele din spate. Acum puteţi aşeza o nivelă cu bulă de aer la capacul superior al rigolei şi puteți măsura diferenţa de înălţime lateral până la podea.
Trebuie apoi să îndoiţi suplimentar jos la picioare dimensiunea, plus dimensiunea pentru pantă. Puteţi, prin urmare, aduce scurgerea exact la înălţimea necesară, pentru a avea panta dorită pe suprafaţa duşului şi de la scurgere la racordul de perete.
După ce aţi aşezat corect rigola, aliniaţi-o încă o dată pentru poziţia exactă. Acum puteţi marca pe podeaua brută orificiile pentru fixare. Puneţi apoi scurgerea deoparte şi realizaţi orificiile. Aspiraţi orificiile, cel mai bine cu un aspirator. Puteţi acum introduce diblurile şi puteți fixa rigola bine de podea. Utilizaţi materialul pentru fixare disponibil. O ultimă verificare cu nivela cu bulă de aer arată dacă scurgerea este montată corect.
În funcţie de poziţia racordului de perete şi a racordului pentru scurgere de la rigolă, trebuie să realizaţi acum racordul la conducta de evacuare. Dacă rigola dumneavoastră are, de exemplu, un racord de scurgere de 40 mm, iar racordul de perete are un diametru de 50 mm, trebuie să montaţi un conector. În acest mod, se pot adapta diametre de ţevi diferite. Dacă trebuie să scurtaţi ţeava, deoarece nu aveţi la dispoziţie lungimi de ţevi potrivite, marcaţi linia de tăiere şi tăiaţi ţeava cu bomfaierul. Debavuraţi apoi cantul cu o pilă sau cu hârtie abrazivă. Cu pila puteţi realiza un unghi de 45°, pentru a introduce mai bine ţeava în mufa celeilalte ţevi. Ungeţi capatele ţevilor cu puţin lubrifiant, ca să vă fie şi mai uşor. După ce aţi montat toate ţevile, efectuaţi un test de etanşeitate. Îndepărtaţi capacul rigolei şi turnaţi cu stropitoarea puţină apă. Acum puteţi verifica dacă mufele sunt etanşe. Treceţi la pasul de lucru următor numai dacă totul este în ordine. Atenţia este esenţială, deoarece punctele neetanşe nu mai pot fi remediate ulterior decât cu dificultate.
După testul de etanşeitate, aşezaţi din nou capacul pe rigolă.
După ce turnați în adâncitură şapa cu pantă (o numim astfel deoarece îi imprimăm şapei panta necesară), trebuie să instalaţi o bandă izolantă de margine. Dacă aceasta există deja, puteţi să săriţi peste aceste instrucţiuni.
Sub şapă puteţi monta şi plăci din polistiren extrudat, adecvate pentru montare pe pardoseală. Decupaţi din polistiren extrudat traseul ţevilor de scurgere. În acest mod, faceţi economie de material de şapă. Trebuie să vă asiguraţi însă că realizaţi grosimea minimă necesară prescrisă de producătorul şapei. În mod normal, este vorba despre 50 mm; orientaţi-vă însă întotdeauna după indicaţiile producătorului produsului respectiv.
Calculaţi înainte cantitatea de şapă de care aveţi nevoie. Determinaţi volumul, apoi folosiţi valorile de pe fişa de date a şapei. Acolo este indicat câţi litri de material de şapă puteţi obţine dintr-un sac de material uscat. Cumpăraţi mai bine un sac în plus decât unul în minus. Pachetele neîncepute pot fi returnate fără probleme, în timp ce a cumpăra rapid încă un sac este mai dificil. Preparaţi acum amestecul pentru şapă. Aceasta nu trebuie să fie foarte fluidă, deoarece nu trebuie să se întindă singură, ci să se întărească cu panta dorită. Amestecaţi materialul într-o găleată pentru mortar, folosind un amestecător. Puteţi folosi şi o bormaşină puternică cu amestecător. Întindeţi apoi masa mai întâi în zona rigolei de duș şi împingeţi şi sub scurgere. Este important să fie umplute toate spaţiile goale. Puteţi apoi distribui restul materialului de şapă şi îl puteți întinde uniform cu o gletieră. Pentru a verifica panta, aşezaţi nivela cu bulă de aer de la podeaua care este de jur împrejur şi până la marginea scurgerii. Puteţi trage masa şi cu nivela cu bulă de aer în direcţie transversală. Curăţaţi apoi nivela cu apă. După ce aţi întins bine şapa şi i-aţi dat panta necesară, o puteţi netezi cu o drişcă. Suprafaţa nu trebuie să fie însă foarte netedă, pentru că peste aceasta se vor așeza plăcile ceramice.
Etanşarea
După întărirea şapei, puteţi tăia benzile izolante de margine cu un cuţit universal. Pentru ca şapa şi deci şi suprafaţa duşului să fie absolut etanşe la apă, lipiţi acum o saltea de etanşare pe întreaga suprafaţă. Aceasta trebuie să ajungă până la marginile duşului. Puteţi decupa zona de la scurgerea superioară cu un cuţit. Lipiţi apoi totul în mod etanş.
Lipiţi cu benzi de etanşare autoadezive toate rosturile dintre duş şi pereţii vecini, precum şi podea. Cel mai bine lipiţi mai întâi pe marginile către podeaua înconjurătoare, apoi îmbinările cu pereţii, iar la final cantul interior vertical. Lucraţi cu atenţie, deoarece numai o etanşare temeinic realizată menţine totul etanş şi podeaua de dedesubt uscată. Etanşaţi racordurile pentru bateria de duş cu manşete de etanşare autoadezive.
După ce aţi montat toate benzile de etanşare, ungeţi suprafeţele cu un material de etanşare fluid. Puteţi începe cu suprafeţele de perete. Trebuie să protejaţi toţi pereţii care pot fi stropiţi cu apă. Nu faceţi economie de material. Alegerea pereților care trebuie protejaţi în mod special depinde de câteva aspecte: dacă prevedeţi duşul cu un perete lateral drept protecţie la stropire sau dacă montaţi un paravan de duş închis. După ce aţi etanşat pereţii, treceţi la podea. Nu trebuie să aplicaţi materialul de etanşare pe salteaua de etanşare, deoarece aceasta oferă deja un grad ridicat de protecţie. Etanşaţi cel mai bine complet podeaua, pentru că la duşurile la nivelul pardoselii apa se poate scurge deseori şi în exterior.
După ce stratul de etanşare este finalizat şi uscat, mai urmează încă un strat. Pentru a verifica dacă aţi aplicat deja vopseaua peste tot în două straturi, puteţi lucra la al doilea strat cu altă unealtă. La prima aplicare, folosiţi, de exemplu, un trafalet, iar la a doua aplicare o gletieră.
Montarea plăcilor ceramice
După ce stratul de etanşare s-a uscat, puteţi monta plăcile ceramice. Începeţi cu faianţa, apoi treceţi la montarea gresiei de jur împrejur. Plăcile din jur trebuie să fie însă stabile, pentru că suprafaţa de duş este, de regulă, în colţ, iar până acolo trebuie să călcaţi pe plăcile proaspăt montate. Acestă procedură vă oferă controlul necesar asupra traseului rosturilor, iar întreaga pardoseală devine perfectă.