Pereții din gips-carton ca protecție contra zgomotului
Zgomotul este iritant și poate deveni chiar stresant atunci când doriți să vă relaxați. Mulți subestimează cât de gălăgioase sunt unele surse de zgomot. Orice nu depășește 50 dB este considerat ca fiind nivelul de zgomot al casei și încă tolerabil. Ce depășește această valoare devine neplăcut, iar la 120 dB se atinge pragul de disconfort. Dacă vă expuneți la această intensitate pe o perioadă mai lungă, vă puteți chiar leza auzul.
Iată câteva exemple de zgomote cunoscute, împreună cu intensitățile lor:
- Foșnetul frunzelor în depărtare: până la 20 dB
- Dormitor liniștit noaptea: 20 - 40 dB
- Vorbit normal: 40 - 60 dB
- Marginea unei străzi circulate: până la 80 dB
- Discotecă: 80 - 100 dB
- Motofierăstrău: 100 - 120 dB
Pereții din gips-carton sunt, în primul rând, mai prost izolați fonic decât pereții zidiți, întrucât substructura din metal sau din lemn transmite mai ușor sunetul. Însă prin măsuri adecvate, materiale izolatoare și placaje, puteți obține o protecție contra zgomotului eficientă a pereților din gips-carton.
Prin urmare, merită să luați în considerare o izolație fonică aplicată direct pe pereții din gips-carton. Vă scutiți astfel de modificări costisitoare, deși, desigur, și îmbunătățirile ulterioare sunt o opțiune.
Protecție contra zgomotului pentru pereți din gips-carton: iată cum funcționează
Există diverse tipuri de izolație: împotriva zgomotului aerian (de exemplu, vorbitul, muzica), a vibrațiilor mecanice (orice rezonează prin materiale solide, de exemplu, loviturile de ciocan) și a zgomotului de impact (de exemplu, pașii, mutarea mobilei). Pentru a reduce aceste zgomote, trebuie să obstrucționați undele sonore de la sursele de zgomot către ureche. În cazul pereților din gips-carton, există trei variante de protecție contra zgomotului:
- Prelungiți traiectoria sunetului. Obțineți o construcție din gips-carton izolată fonic dacă umpleți paianta, adică substructura de profil, cu mai multe straturi de panouri (placare dublă). Rosturile tuturor straturilor de panouri trebuie decalate și chituite temeinic. Spațiile goale se umplu cu material izolator.
- Întrerupeți traiectoria sunetului. Separați fațada, astfel încât să nu mai existe contact direct între peretele din gips-carton și cel din zidărie masivă. Pentru a face asta, lipiți toate profilurile U care conectează pardoseala, peretele sau tavanul cu o bandă specială de etanșare pe spate. Conform principiului masă-arc, puteți întrerupe traiectoria sunetului și dacă introduceți un strat izolator (de elasticitate) între doi pereți din gips-carton. Când zgomotul ajunge la primul perete, vibrează împreună, însă elasticitatea nu îi permite să treacă mai departe la al doilea perete.
- Limitați transmiterea sunetului. Există plăci speciale de protecție împotriva zgomotului și care, ca urmare a densității lor mari, vibrează mai puțin și îngreunează astfel trecerea undelor sonore. În ciuda nucleului dens, aceste plăci din gips-carton pot fi mai subțiri decât plăcile obișnuite. Astfel puteți placa peretele de mai multe ori, fără să pierdeți mult din spațiu.
Structură de perete cu protecție contra zgomotului
Componentele potrivite vă ajută nu doar să creșteți protecția contra zgomotului a peretelui din gips-carton, ci și protecția la foc și stabilitatea peretelui. Aveți nevoie de următoarele:
- Substructură din profiluri mecanice: pentru bariera acustică, în construcția din gips-carton este ideală o paiantă din profiluri metalice normate. Este flexibilă și separă fețele pereților.
- Plăci speciale din gips-carton: plăcile de gips (armat cu fibre sau din gips-carton) sunt, spre deosebire de cele din lemn, mai flexibile și au o izolație fonică deosebit de bună grație densității lor mari.
- Izolație fonică: spațiul gol dintre plăcile de gips trebuie umplut cu un material ușor, fibros și elastic; unele materiale au un nivel foarte scăzut de vibrații și absorb o cantitate mare de zgomot. Valabil în general: cu cât materialul izolator este mai greu, cu atât mai bine protejează fonic. Mai multe informații referitoare la izolație ca protecție contra zgomotului.
- Distanța dintre plăcile de gips-carton: cu cât distanța dintre pereții individuali din gips-carton ai unei paiante este mai mare, cu atât mai redusă este transmiterea sunetului. Trebuie să atingă cel puțin 25 cm și 75 cm în cazul unei placări duble.
- Rosturi ermetice: pentru o protecție contra zgomotului cât mai bună, toate rosturile dintre plăcile de gips-carton trebuie umplute cu chit, iar rosturile de îmbinare, cu material de etanșare.
Rămâneți în sistemul unui singur producător!
Asigurați-vă că achiziționați întotdeauna materiale pentru rame și panouri din gama de sisteme a aceluiași producător. Produsele sunt deja potrivite între ele. În plus față de profilele metalice și plăcile de gips-carton, puteți alege, de asemenea, material de etanșare a rosturilor, bandă de etanșare sau material de etanșare, tencuială etc. de la același producător.
Mai jos veți găsi exemple de construcții de pereți cu un profil dB și izolație încorporată sau izolare fonică. Important: Materialul izolant nu trebuie să ocupe întreaga lățime a profilului. În ultimul exemplu, puteți vedea designul real al conexiunii peretelui (vedere de sus).
Evitarea punților acustice
Evitați punțile acustice la structurile de perete! Decuplați, în acest scop, toate racordurile componentelor frontale și profilurile metalice cu izolație intermediară de la perete, tavan, fereastră, ușă sau pardoseală. Aveți grijă, totodată, ca materialul să aibă o densitate mare. Cu cât densitatea unui material pentru structura de gips-carton este mai mare, cu atât mai ridicat este și nivelul de izolație fonică.
Izolație ca protecție contra zgomotului
În cazul structurilor din gips-carton, montarea unei izolații protejează împotriva zgomotului. Foarte potrivite sunt izolațiile minerale, covorașele izolatoare ecologice din fibră lemnoasă cu densitate mare, vata izolatoare (minerală și de sticlă) sau fulgii presați (izolație prin suflare).
Important este ca tot spațiul gol dintre cei doi pereți de gips-carton să fie umplut cât mai etanș posibil. Transmiterea sunetului în spațiul gol este astfel oprită, iar vibrația pereților, prevenită. Pereții din gips-carton sunt astfel separați între ei din punct de vedere acustic (mai multe informații în acest sens, la secțiunea Protecția contra zgomotului în construcții din gips-carton: cum funcționează).
Perete din gips-carton: adăugarea ulterioară a protecției contra zgomotului
Dacă doriți să adăugați protecție contra zgomotului unui perete din gips-carton deja existent, este important de știut pentru ce tip de zgomot se aplică măsura: zgomotul purtat într-o încăpere (zgomot aerian) sau cel generat în clădire (de exemplu, zgomotul de impact).
Pentru izolarea zgomotului venit din afară, puteți echipa pereții din gips-carton cu așa-numitele plăci de protecție fonică. Foarte potrivite în acest sens sunt plăcile de gips-carton și cele din gips armat cu fibre. Ele trebuie montate în spațiile libere de pe partea interioară a peretelui exterior. Au avantajul de a servi nu doar ca protecție contra zgomotului, ci și ca izolație termică.
Pentru a vă echipa ulterior peretele din gips-carton împotriva zgomotului de impact, puteți include un plafon suspendat din gips-carton, cu izolația adecvată. Găsiți instrucțiunile în acest sens la secțiunea Suspendarea plafonului cu protecție contra zgomotului. Suplimentar, puteți turna o șapă sub pardoseală. Mai multe informații în acest sens găsiți la secțiunea Izolație fonică pentru plafon cu grinzi de lemn.
Protecție contra zgomotului la un perete din gips-carton cu placare dublă
Alternativ, puteți adăuga ulterior o protecție contra zgomotului la perete din gips-carton prin încorporarea unui al doilea astfel de perete și umplerea spațiului dintre ele cu material izolator. Aveți grijă în această situație, se poate pierde o suprafață importantă. Important: profilurile din metal între care prindeți izolația fonică trebuie separate de piesele rămase. Pentru a face asta, lipiți benzi de etanșare autoadezive din PE sau benzi izolatoare din pâslă sub profiluri.
Suspendarea unui plafon cu protecție contra zgomotului
Muzică dată tare, copii gălăgioși, pași grei – pentru a reduce gălăgia de la etajul de deasupra este utilă adăugarea unei protecții contra zgomotului. Aceasta se obține prin suspendarea unui plafon. Pentru structurile din gips-carton se folosesc console pentru suspendare directă, rapidă și cu ancore, pe care le puteți monta la distanță de tavanul brut. Evitați astfel transferul sau intensificarea zgomotului.
- Prindeți cu șuruburi de console profiluri CD care să constituie traversele de bază de pe plafon și așezați benzi izolatoare dedesubt. Pentru izolație se potrivesc plăci care absorb sunetul, din vată de sticlă, sau plăci din fibre lemnoase.
- Pentru a obține o distanță minimă de 40 mm față de placajul plafonului, montați ca următor strat traversele portante, de asemenea sub formă de profiluri CD. Traversele portante trebuie dispuse transversal față de cele de bază. Așezați apoi etanș la bază benzi izolatoare care să separe capitonajul de protecția contra zgomotului. În caz contrar, sunetul va fi transferat către componentele superioare.
- La final, puteți prinde cu șuruburi plăcile flexibile din gips-carton de substructură. Foarte adecvate sunt, printre altele, plăcile din rigips sau din fibre minerale.
Există și plafoane false autonome, ce îndeplinesc o funcție similară cu cea a unei fațade pentru perete. Îl puteți fixa pe tavane masive, plafoane cu grinzi de lemn sau tablă trapezoidală. Așa funcționează:
- În locul montării direct pe tavanul brut, fixați un plafon autonom prin profiluri simple sau UW, de-a lungul pereților de dedesubt. Pentru protecție contra zgomotului, lipiți profilurile de perete folosind benzi de etanșare.
- Profilurile sunt apoi unite între ele peste grinzile transversale prin profiluri duble sau CW. Înșurubată, structura metalică ia forma unui suport T.
- Puteți umple golurile cu material izolator înainte de a sigila și chitui substructura cu plăci de gips-carton.
Important este ca, atunci când suspendați un plafon, să respectați același sistem pentru protecția contra zgomotului.
