Pentru a putea evalua calitatea protecției termice a unei case, este nevoie de coeficientul de transfer de căldură al componentelor, denumit și valoare U (mai demult valoare k).

Coeficientul de transfer de căldură este determinat în primul rând de conductivitatea termică și de grosimea materialelor utilizate. Radiația căldurii și convecția pe suprafețe joacă, de asemenea, un rol decisiv. Valoarea U este indicată în W/(m²K). Aceasta arată cantitatea de căldură care trece într-o secundă printr-un metru pătrat al unei piese, dacă diferența de temperatură dintre aerul din interior și cel din exterior este de 1 K (Kelvin). Cu cât valoarea U este mai mică, cu atât mai puțină căldură este transmisă prin piesă. Valoarea U descrie numai transmisia căldurii, alte procese precum curentul de aer, stocarea sau radiația termică nu sunt luate în considerare.

Pe cât un material de construcţie conduce mai bine căldura, pe atât o pierde mai rapid spre mediul exterior. Conductivitatea termică (λ) indică curentul de căldură în wați (W) care este transmis printr-o piesă cu grosimea de 1 metru (m) la o diferență de temperatură de 1 Kelvin (K). Aceasta are unitatea de măsură WmK. Pentru construcția unei case cu consum redus de energie se recomandă de exemplu un material izolant a cărui conductivitate termică este de numai 0,035 W/mK, la grosimi ale izolației mai mari de 16 cm.

Clasa de conductivitate termică (WLG) indică permeabilitatea unui material pentru un curent de căldură. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât este mai bună izolația termică. Astfel, cu aceeași grosime se poate obține o izolare termică mai bună. Acest lucru este important la construcții vechi cu grosimi reduse ale căpriorilor.

Exemplu: WLG 032 determină o îmbunătățire a izolației termice cu cca. 9% față de WLG 035, la aceeași grosime. WLG 035 determină o îmbunătățire a izolației termice cu cca. 14% față de WLG 040, la aceeași grosime.

De altfel: Cifrele grupei se referă la zecimala coeficientului de conductivitate termică: Un material cu conductivitatea termică 0,020 este în grupa WLG 020.

Rezistența termică (R), mai demult 1/Λ, se măsoară în m²K/W și rezultă din grosimea stratului de material (d), împărțită la conductivitatea termică (λ) => R = d/λ.

Această rezistenţă ia naștere atunci când o piesă omogenă respectiv un strat omogen al piesei se opune curentului de căldură la o diferență de temperatură de 1 Kelvin, pe o suprafață de 1 m² între suprafețele sale. Astfel reprezintă valoarea inversă a coeficientului de permeabilitate termică.

Capacitatea de izolare fonică a unui material izolant depinde în principal de structură acestuia. Regulă: Cu cât materialul are o structura mai poros-expandată și mai flexibilă (de ex. vată minerală), cu atât protecţia fonică este mai bună.

Comportamentul materialelor de construcţie în caz de incendiu este clasificat în clase Euro A1 până la F. Clasele de prevenire a incendiilor A1 și A2 desemnează materiale izolante neinflamabile. Clasa de prevenire a incendiilor B desemnează materiale izolante care sunt în principiu inflamabile (B1 = greu inflamabil, B2 = inflamabilitate normală, B3 = ușor inflamabil).

La izolaţia între căpriori se izolează doar spațiile dintre căpriori. Aceasta este cea mai frecventă procedură de izolare a acoperișului și cea mai simplă metodă. Este deseori aleasă pentru extinderea ulterioară a acoperișului. Vata minerală se taie la dimensiuni și poate fi fixată și de o singură persoană direct între căpriori. Dacă adâncimea căpriorilor este prea mică pentru a obține izolarea dorită, izolaţia între căpriori poate fi completată cu o izolaţie sub căpriori.

Izolaţia sub căpriori se folosește de cele mai multe ori ca izolație ulterioară sau suplimentară. Este ideală pentru a întări suplimentar sub căpriori grosimea izolației și în cazul înălțimii reduse a căpriorilor și pentru a obține, asfel, efecte mari de izolare. O izolație sub căpriori are în plus ca efect reducerea punților de căldură pe căpriori.

În cazul izolaţiei peste căpriori, izolaţia se montează din exterior peste căpriori. Deoarece în acest scop acoperişul trebuie să fie acoperit, izolaţia peste căpriori rentează atunci când acoperișul trebuie oricum montat din nou. Avantajul izolaţiei peste căpriori: În cazul acoperişurilor deja demontate, spațiul interior rămâne complet neatins.

Dacă mansarda nu este folosită într-un timp previzibil ca și spațiu de locuit, este avantajoasă izolarea planșeului celui mai de sus. La izolarea planșeului superior materialul izolant se montează pur și simpli pe pardoseală, luând în considerare o rezistență suficientă la difuzie a construcției planșeului, pentru a evita formarea condensului și a mucegaiului. Mai ales la planșeurile din grinzi de lemn este necesară montarea unei folii barieră de vapori pentru protecţia construcției din lemn, în timp ce planșeurile masive din beton merg și fără strat suplimentar ca barieră de vapori. Materialele izolante trebuie să fie montate fix sau cu scânduri, pentru ca mansarda să fie în continuare accesibilă.

Este ușoară, se poate comprima și prelucra foarte bine. Vata de sticlă se folosește de regulă la acoperișuri înclinate - este mai ușoară și se fixează mai bine.

Vata minerală bazaltică are în schimb caracteristici mai bune de izolare fonică și rezistă la temperaturi de până la 1.000° C. Se folosește ca placă de perete despărțitor sau la izolarea pardoselii - este mai grea, mai sigură la incendii și, datorită caracteristicilor sale acustice speciale, deosebit de adecvată pentru separarea spațiului și izolarea fonică din interior și exterior.

Roca numită bazalt este materia primă pentru vata minerală bazaltică.

Economisiți până la 18% energie și reduceți emisiile de CO2

Prin montarea unui sistem de izolare termică puteți economisi energie până la 18%. Pereții „calzi” sunt un alt avantaj al unei izolații termice, deoarece cu cât temperatura suprafeţei peretelui este mai mare, cu atât mai plăcut veți percepe climatul ambiental. Dacă pereții sunt calzi, temperatura camerei poate fi ceva mai scăzută - vă simțiți totuși bine, economisiți suplimentar energie necesară încălzirii și reduceți semnificativ emisiile de CO2.

Protecţia zidăriei

Pereții neizolați permit pătrunderea frigului în zidărie - și în sens invers, permit cedarea căldurii spre exterior. Aceste diferențe mari de temperatură duc la tensiuni în perete, iar structura poate fi deteriorată pe termen lung. Un sistem de izolare termică ține gerul afară și căldura înăuntru, protejând astfel și zidăria.

Climat ambiental plăcut - vara și iarna

În timp ce iarna fațada izolată menține căldura prețioasă în casă, pe timpul verii încăperile rămân mereu răcoroase, în ciuda caniculei. Astfel, aveți în orice anotimp un climat ambiental plăcut.

Mică listă de verificare pentru izolația fațadei

Înainte să abordați fațada casei dumneavoastră, ar trebui să clarificați următoarele întrebări:

• Este necesară montarea unei schele?
• Cum a fost izolată clădirea până acum?
• Ce material izolator trebuie utilizat?
• Cât de gros trebuie să fie materialul izolator utilizat?
• Sunt necesare lucrări suplimentare determinate de reamenajare, de ex. pervazuri noi?
• Este recomandată schimbarea ferestrelor/ușii casei?
• Trebuie izolat și soclul?
• Este necesară efectuarea de lucrări pregătitoare, de ex. îndepărtarea pământului?
• Există căi de acces și un loc de stocare pentru material?
• Cu ce material și cu ce culoare va fi amenajată în final fațada?

Există mai multe moduri prin care putei izola planșeul subsolului:

• Lipirea plăcilor izolatoare din polistiren cu mortar adeziv
• Lipirea plăcilor izolatoare din polistiren cu spumă adezivă
• Lipirea plăcilor de izolaţie minerală pe toată suprafața
• Lipire și dibluire