Nu sunteți o persoană care să își lase acvariul la voia întâmplării. Așadar, nu este de mirare că vă gândiți de ceva vreme la peștele ornamental potrivit.

Ce pește se potrivește cel mai bine în acvariu depinde de câțiva factori, cum ar fi:

• Cât de mare este acvariul dumneavoastră?
• Apa din zona dumneavoastră este dură?
• Doriți să vă concentrați asupra unei singure specii de pești sau asupra diversității în acvariu?
• Ce specii de pești pot fi crescute împreună?

Înainte ca primul peștișor să se mute în noul cămin, acvariului trebuie să i se facă rodajul. Prin urmare, acvariul trebuie să stea în repaus timp de cel puțin 2-4 săptămâni, iar nitriții nu trebuie să mai fie detectați în apă. Asigurați-vă că faceți un test al apei la finalul fazei de rodaj și înainte de a introduce peștii. Totul se potrivește? Atunci a sosit momentul să introduceți peștii.

Nu transportați peștii în punga de transport pentru o perioadă prea lungă de timp și asigurați-vă că aceștia au parte de cât mai puține șocuri posibil în timpul transportului. Cu cât traseul de transport este mai lung, cu atât mai mult aer sau oxigen trebuie să fie în pungă. Clarificați în prealabil cantitatea de umplere atunci când cumpărați peștii.

1. Așezați ușor punga de transport închisă în acvariu timp de aprox. 10-15 minute. Astfel asigurați o egalizare a temperaturii. Cu cât sunt mai mari diferențele de temperatură dintre pungă și acvariu, cu atât trebuie să așteptați mai mult.
2. Tăiați punga și întoarceți-o cu grijă pe dos. Prin acest truc, punga plutește în acvariu. Nu merge? Atunci prindeți punga la margine cu un cârlig pentru rufe.
3. Acum începe faza de aclimatizare la valorile apei din acvariu. Alocați o durată de aproximativ 1 oră și adăugați treptat (cam la fiecare 10 minute) apă din acvariu în pungă. Ar trebui să dublați încet volumul de apă din pungă în decurs de o oră.
4. Ultimul pas este scoaterea cu grijă a peștilor din pungă și plasarea lor în acvariu. Vărsați apa din pungă – niciodată în acvariu. Peștii au contaminat apa din pungă în timpul transportului, nu aveți nevoie de așa ceva în acvariu.

Acum știți cum să aclimatizați peștii pas cu pas după transport. Însă mai există câteva sfaturi pentru introducerea peștilor care le vor face și mai ușoară tranziția către noua lor casă.

• Stingeți lumina atunci când introduceți peștii în apă – această abordare este mai blândă pentru pești. Desigur, puteți să introduceți peștii și seara, când lumina este oricum stinsă.
• Nu prindeți peștii care au forma gurii adaptată pentru hrănirea prin aspirație cu un minciog, ci mai degrabă cu un pahar și apoi puneți-i în acvariu. Acest lucru reduce riscul de rănire a peștilor.
• Nu vă hrăniți peștii decât a doua zi după ce îi introduceți în acvariu.

Asigurați-vă că în acvariu există condiții de apă optime și adecvate speciei, astfel încât peștii să se simtă bine. Bineînțeles, trebuie să vă hrăniți peștii cu o hrană sănătoasă și să vă asigurați că tehnica pentru acvariu funcționează întotdeauna.

Bolile peștilor sunt cauzate adesea de condiții de creștere necorespunzătoare. Prin urmare, acordați o atenție regulată curățeniei și echilibrului ecologic în acvariul dumneavoastră; astfel bolile peștilor ar trebui să apară mai greu sau deloc. În cazul în care peștii se îmbolnăvesc, există medicamente eficiente.

Printre semnele tipice ale bolilor peștilor se numără urmele de abraziune, problemele de respirație, rănile și/sau înotătoarele zdrențuite. Disocierea și letargia la peștii sociabili pot fi, de asemenea, un indiciu de boală.

La ce trebuie să fiți atent:

Este important să vă hrăniți peștii ornamentali din acvariu într-un mod adecvat speciei. Ca și în cazul nostru, al oamenilor, o dietă incorectă pentru pești duce la probleme de sănătate. Rezultatul poate fi obezitatea, deteriorarea și insuficiența organelor. Unii pești sunt experți în arta cerșitului și îi conving în special pe începători să ofere prea multă hrană. Totuși peștii sunt creaturi foarte eficiente din punct de vedere energetic.

Am adăugat mai jos sfaturi despre cum să vă hrăniți corect peștii:

• Alegeți o hrană adecvată speciei, a cărei compoziție să fie adaptată la nevoile diferiților pești (de ex. sub formă de fulgi sau granule).
• Unii pești trebuie hrăniți cu hrană congelată sau hrană vie.
• Deoarece apa din acvariu este cel mai mult poluată de excrementele peștilor, este important să alegeți hrană de înaltă calitate pe care peștii o pot utiliza în mod optim.
• Oferiți hrană doar atât cât poate lua peștele în câteva minute; resturile pot afecta calitatea apei. Hrana ar trebui să fie consumată complet în 2-3 minute.
• Tabletele de hrană pentru peștii care trăiesc la baza acvariului se dizolvă puțin mai greu. Hrana care nu este consumată se descompune în acvariu și oferă un teren de reproducere ideal pentru alge. Echilibrul biologic poate fi astfel afectat pe termen lung și, nu în ultimul rând, viața peștilor este pusă în pericol.
• O zi de post pe săptămână este bună pentru pești, deoarece, spre deosebire de mediul lor natural, în acvariu, hrana le este pur și simplu servită și nu trebuie să depună efort pentru a o obține. Cu excepția peștilor tineri. Aceștia trebuie hrăniți de mai multe ori pe zi.

Pentru a vă asigura că vă hrăniți peștii în mod adecvat, trebuie să țineți cont de obiceiurile lor de hrănire atunci când alegeți hrana. Dacă creșteți exemplare mai degrabă timide împreună cu pești mai agresivi, este recomandabil să folosiți mici trucuri atunci când îi hrăniți. Cu anumite tipuri de hrană, peștii mai slabi au, de asemenea, o șansă.

Pe lângă tipurile de hrană menționate mai sus există, de asemenea, hrană vie pentru pești, cum ar fi larvele de țânțari.

Majoritatea speciilor de pești crescute în mod obișnuit în acvarii sunt omnivore, căutând în mod constant hrană variată din animale și plante. Crustaceele mici, viermii, moluștele, plantele și algele fac parte din meniul lor zilnic în mediul lor natural. Există, de asemenea, specii pur erbivore și pur carnivore.

La alcătuirea hranei pentru pești trebuie să se asigure o compoziție echilibrată și corectă a tuturor nutrienților.

Se face o distincție între următoarele grupe de nutrienți:

Vi se pare prea plictisitor să aveți doar pești în acvariu? O completare foarte bună a peștilor ornamentali o constituie nevertebratele precum creveții, melcii și crabii pitici.

Melcii, de exemplu, sunt vietățile benefice ale acvariului și vă ajută să controlați algele din acvariu. Iată o scurtă prezentare generală a creveților, melcilor și crabilor pitici:

Creveții sunt întâlniți în multe culori și cu diverse modele. Creveții sunt potriviți – în funcție de specie – atât pentru începătorii în acvaristică, cât și pentru cei mai experimentați. Creveții Red Fire, de exemplu, pot fi crescuți fără prea mult efort chiar și de către persoanele care tocmai au descoperit creveții. Bineînțeles, acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui să vă informați cu privire la cerințele acestor vietăți înainte de a le cumpăra.

Alți creveți care constituie forme speciale de reproducere, sunt mai scumpi și se pretează la o reproducere complicată, fiind cu siguranță potriviți pentru acvariștii ambițioși.

Dacă acvariul dumneavoastră are o capacitate de cel puțin 20 l, ar trebui să alegeți cel puțin 10 exemplare ca efectiv inițial. Aceste animale relativ mici și robuste nu au nevoie de foarte mult spațiu. Prin urmare, sunt locuitori foarte populari pentru micile nano-acvarii.

Atenție la combinarea creveților cu pești: în funcție de specie, acest lucru poate să nu funcționeze bine. Fie creșteți creveții într-un acvariu exclusiv pentru creveți, fie îi socializați cu pești mici și liniștiți.

Creveții iubesc plantele – în special plantele acvatice delicate. De fapt, totuși, creveții nu au aproape nicio pretenție în ceea ce privește amenajarea unui acvariu. Așa că puteți să vă manifestați fără rețineri. Pietrele, lemnul și grotele mici sub formă de tuburi de argilă sunt, de asemenea, foarte apreciate de creveți. Pentru stratul de la baza acvariului, există pietriș special pentru creveți.

În timp ce melcii sunt adesea mai degrabă o pacoste în propria grădină, melcii de acvariu sunt foarte utili – în special pentru echilibrul natural. Aceste ființe târâtoare se ocupă mai ales de curățenie.

De asemenea, melcul Clithon sp., cu un aspect oarecum bizar, curăță neobosit geamurile și obiectele folosite care amenajează acvariul. Melcul Neritina este, de asemenea, un oaspete binevenit în acvarii. Melcului cu un model interesant de cochilie îi place să mănânce resturi de plante și alge, fără a deranja plantele sănătoase. Cu toate acestea, există și specii de melci care trăiesc în stratul de la baza acvariului și îl aerează, de ex. melcul Melanoides granifera.

Pe lângă creveți, crabii pitici au devenit, de asemenea, din ce în ce mai populari printre proprietarii de acvarii în ultimii ani. Crabul pitic portocaliu este deosebit de popular.

Datorită temperamentului lor rezervat și a dimensiunilor mici, puteți crește acești crabi și alte specii atât în acvarii comunitare mari, cât și în nano-acvarii mici. Creveții pitici sunt considerați a fi coabitanții optimi. Ambele specii se simt bine la o temperatură a apei de 10-25 °C.

Ca și în cazul celor mai mulți pești, hrănirea crabilor trebuie să fie variată. Pe lângă hrana congelată din diverse larve de țânțari și hrana uscată pe bază de plante, aceste ființe cumpătate mănâncă și legume, cum ar fi castraveții sau roșiile.

Atenție, canibalism! Crabii pitici nu reprezintă un pericol pentru plantele și peștii din acvariu. Cu toate acestea, nu ar trebui să creșteți prea mulți indivizi din aceeași specie într-un acvariu. Dacă crabul, de altfel pașnic, devine prea agitat, își mănâncă semenii.

Crabilor pitici le place lumina difuză. Prin urmare, lumina din acvariul cu crabi trebuie să fie suficient de puternică pentru plante și doar atât. Deoarece crabii sunt animale foarte curioase, cărora le place să-și exploreze mediul înconjurător, trebuie să acoperiți bine acvariul. Nu se pot cățăra pe peretele neted al acvariului, dar pot folosi furtunurile de aer și alte obiecte pe post de punți.