Planificarea este jumătate din succesul unei recolte reușite de legume. Planificați în primul rând, mai înainte de semănare și cultivare, unde veți pune și ce dimensiune vor avea straturile. Uzuale și ergonomice sunt straturile cu o lățime de 1,30-1,50 metri. La o astfel de dimensiune, o persoană de talie medie poate ajunge ușor la mijlocul stratului de pe ambele părți. Dacă sunteți foarte înalt sau scund, puteți adapta lățimea după nevoi.

Totodată, puteți integra și o răsadniță suspendată sau o seră în grădina dumneavoastră de legume – acest lucru va avea un aspect deosebit și oferă unele avantaje.

La început aveți nevoie de o alee principală. Aceasta trebuie să aibă o lățime care să permită accesul facil al unei roabe, adică aproximativ 80 cm. Pentru cărările dintre straturi este suficientă o lățime de 30 cm.

Aceste cărări trebuie întărite. Pământul în sine devine noroios după ploaie și vă veți afunda în el. De asemenea, în aceste locuri pot apărea buruieni, ceea ce înseamnă că va trebui să pliviți și cărările, nu doar straturile. Puteți evita să faceți acest lucru folosind materiale menite să acopere pământul, precum scoarța ornamentală. Dacă așezați dedesubt o folie anti-buruieni veți economisi timp și muncă. Firește că puteți și betona aleile, dar acest lucru va genera costuri mai mari.

Dacă vreți să conferiți grădinii dumneavoastră un aspect și mai structurat, o puteți îngrădi. În acest scop puteți folosi diferite materiale, fiecare cu avantajele sale:

• Împrejmuirile din lemn sau beton arată bine și sunt stabile
• Canturile și gardurile împotriva melcilor îi țin la distanță pe temuții limacși
• Tufele de înălțime mică, precum Ilexul, oferă straturilor un cadru natural frumos

Calitatea solului este adeseori subestimată, chiar dacă aceasta este decisivă pentru creșterea plantelor și rodul pe care îl oferă. Iată cum puteți oferi un fundament bun creșterii legumelor dumneavoastră:

• La gunoi cu buruienile! Îndepărtați tot ce nu are ce căuta în locul ales. Este important să îndepărtați și buruienile cu rădăcini rezistente, precum urzicile, rochița-rândunicii, piciorul caprei sau ciulinii, folosind o scafă de buruieni. Este un efort important, dar altfel ele vor reapărea neîncetat.
• Cel mai bine este să întoarceți straturile de pământ odată la câțiva ani, suficient de adânc și toamna târziu, după încheierea sezonului de cultivare. În lunile de iarnă solul trebuie lăsat în pace. Aceasta pentru că înghețul se ocupă de rest și „pulverizează” bulgării de pământ în mici firmituri.
• Înainte de venirea iernii sau primăvara devreme, puteți împrăștia un activator de sol. Acesta oferă hrană din belșug ajutoarelor de nădejde din grădină, așa cum sunt, de exemplu, râmele.
• Îmbogățiți solurile argiloase și puternic compactate cu nisip cuarțos și compost. Îmbunătățiți calitatea solurilor puternic alcaline sau prea nisipoase adăugând compost și substrat pentru legume de calitate înaltă.

Într-o grădină de legume puteți cultiva o sumedenie de plante, nu doar varză și sfeclă! Gândiți-vă mai întâi ce legume doriți să cultivați și calculați suprafața necesară pentru fiecare dintre ele. Apoi ar fi bine să vă gândiți la următoarele:

În funcție de durata de cultivare, deosebim între culturi principale și culturi secundare de legume.

• Culturile principale includ soiuri cu o durată lungă de creștere și de utilizare, de exemplu cartofii, morcovii, castraveții, roșiile, ardeii, vinetele, ...
• Culturile secundare sunt soiuri care cresc repede și pe care le puteți recolta într-un timp scurt, de exemplu salata verde și fetica, gulia, spanacul și ridichile.

Semănați sau plantați fie mai întâi soiul de legume cu un timp de cultură mai scurt și după recoltarea lor, cultura principală. Sau procedați invers. Spanacul este, de exemplu, o precultură bună pentru morcovi, fasolea pitică însă se seamănă cel mai adesea ca post-cultură, după recoltarea cartofilor.

Și mai importantă decât o cultură mixtă bine gândită este schimbarea anuală a legumelor. Cu câteva excepții, suprafața de cultură trebuie schimbată anual pentru majoritatea soiurilor de legume. Astfel sunt preveniți dăunătorii și bolile și se evită exploatarea unilaterală a substanțelor nutritive din sol.

O schimbare a legumelor continuă în grădinăritul ecologic arată astfel:

1. Îngrășământ vegetal (soiuri de trifoi, muștar galben, facelia)
2. Plante cu necesar ridicat de nutrienți (crucifere, cartofi, roșii, ardei, porumb)
3. Plante cu necesar mediu de nutrienți (salate, morcovi, spanac)
4. Plante cu necesar redus de nutrienți (diverse ierburi aromatice, fasole, mazăre, ceapă)

Dacă fertilizați în mod regulat solul cu îngrășăminte organice și/sau adăugați anual pământ proaspăt sau compost, etapa îngrășământului vegetal poate fi eliminat, iar astfel veți obține mai mult de pe urma răsadurilor dumneavoastră de legume!

Puteți semăna singuri salata sau planta răsaduri. Răsadurile se prind mai bine decât semințele. De regulă, sunt valabile următoarele:

La răsaduri, frunzele trebuie să se afle la circa 1 cm față de sol, ceea ce înseamnă, în general, că salata trebuie semănată cât mai "neatent". Salata iubește solul afânat, bogat în humus și soarele. Însă nici prea multă căldură nu e bună. La temperaturi de peste 15-20° C, unele soiuri de salată nu încolțesc! În general, temperaturile schimbătoare stimulează procesul de încolțire. Iată un truc: lăsați semințele pe hârtie de filtru umedă la loc răcoros și plantați-le în răsadnițe în amestec cu nisip.

Roșiile pot fi semănate începând din luna martie. Ele trebuie semănate în seră sau în casă. Apoi, răsadurile trebuie obișnuite lent cu temperatura exterioară. În acest scop, scoateți plantele treptat afară, în fiecare zi puțin mai mult. După sărbătoarea Sfinților de gheață( 11-15 mai), îi puteți replanta complet. Lăsați minim 40 cm între plante, pentru că au nevoie de lumină și de aer.

Îngrijirea roșiilor

• Udați regulat și mereu în partea inferioară, însă nu prea mult! Cu cât mai mult rămân ude frunzele roșiei, cu atât crește riscul ca planta să dezvolte boli produse de ciuperci, care reduc producția și împiedică creșterea acesteia!
• Totodată, plantele trebuie să stea la loc ferit, de preferință sub un mic acoperiș, întrucât prea multă ploaie le dăunează.
• Îngrașă cu îngrășământ organic pentru roșii.
• Lujerii mici fără inflorescențe sau cei ieșiți din ramura principală (așa-numiții lăstari) trebuie rupți. Asta face ca recolta să fie mai bogată.
• Roșiile în stare nemodificată trebuie lăsate să crească având maximum două mlădițe și nu lăsați să se maturizeze deodată mai mult de 5-6 panicule.
• Atunci când plantați roșii mari, gândiți-vă să înfigeți imediat după plantare un arac pentru roșii care va sprijini plantele mai târziu.
• Îndepărtați inflorescențele ce se formează începând cu sfârșitul lunii august. Timpul de creștere până la îngheț este scurt.
• Atenție! Roșiile nu trebuie niciodată expuse unor temperaturi de sub 10°C!

Recoltarea roșiilor

În funcție de soi, roșiile pot fi recoltate între lunile iunie și octombrie. Se culeg roșiile coapte, de culoare roșie. Roșiile proaspete pot fi depozitate doar pe perioade scurte de timp. Dar nu în frigider, pentru că acolo își pierd repede aroma! Dacă le conservați sub formă de sosuri sau le murați, ele vor ține timp de mai multe luni.

Ardeii grași și cei iuți pot fi cultivați din semințe. În acest sens, plantați semințele între mijlocul lui ianuarie și martie, la căldură (pe pervaz sau în seră) - așadar nu afară sau în garaj.

Când semințele încolțesc, puteți replanta răsadurile separat, păstrând distanțe relativ mari între ele. În grădinărit, această separare mai este cunoscută ca „pichetare”.

De la mijlocul lunii mai, când nu mai cade bruma, puteți muta pentru prima dată plăntuțele în grădină. Alegeți un loc însorit și ferit de vânt. Ardeii grași și cei iuți se dezvoltă armonios și în ghiveci sau jardinieră - de pildă pe balcon sau pe terasă.

Cu toate acestea, recolte bogate și roade pestrițe se obțin de obicei doar în seră. Roade verzi se pot obține însă fără probleme în aer liber.

Îngrijirea ardeilor grași și iuți

• Udați ardeii și ardeii iuți de jos în sus.
• Fiindcă ardeii sunt înrudiți cu roșiile, puteți folosi și pentru ele îngrășământ pentru roșii.
• Îngrășați plantele tinere chiar de când sunt tinere, pentru ca acestea să beneficieze de nutrienți suficienți atunci când ajung în grădină.
• Atenție! Nu expuneți ardeii grași și iuți la temperaturi de sub 10°C!

Recoltarea ardeilor grași și iuți

Fructele cresc deja de timpuriu, însă au nevoie de timp îndelungat pentru maturare. În funcție de soi, procesul durează mai multe săptămâni.
Sfat: Afară devine ușor mai rece și soarele nu mai are puterea necesară coacerii legumelor dumneavoastră? Băgați plantele înăuntru la sfârșitul lui septembrie, de exemplu în ghivece mari, și lăsați-le să se matureze într-un loc luminos. Apoi puteți recolta ardei grași și iuți chiar și toamna.

Cu o pondere de apă de circa 97 la sută, castravetele este o legumă săracă în calorii. Castravetele este foarte apreciat: fie proaspăt în salate, în sosuri sau murat în oțet sau în saramură. Se face diferența între trei soiuri: castraveții pentru salată, cornișoni și care se curăță de coajă.

Cultivarea castraveților

Locul optim pentru plantele de castraveți este cald și ferit de vânt. Ideal este un sol afânat și permeabil la aer, humos.

Puteți conta pe o recoltă bogată dacă îngrășați solul înainte de semănare cu bălegar și dacă îl afânați în profunzime. Puteți semăna semințele de castraveți încă de la sfârșitul lui aprilie, în casă sau în răsadniță. Afară puteți scoate castraveții numai după trecerea înghețului, pentru că sunt foarte sensibili la frig. După aceea pot fi semănați și direct în grădină.

Îngrijirea castraveților

• Udați-i în mod regulat și mereu de la bază (frunzele nu trebuie să se ude deloc), evitați îmbibarea solului cu apă și nu folosiți apă foarte rece.
• Elementele de susținere ajută creșterea plantei și vă ușurează mai târziu recoltarea.
• Pentru evitarea manei, vă recomandăm să lăsați un spațiu de cca 60 cm între plantei.
• Frunzele infestate trebuie îndepărtate imediat!
• La rotirea culturilor în grădină, aveți grijă să plantați castraveți în același loc abia după o perioadă de patru ani.
• În ghiveci trebuie neapărat schimbat pământul dacă vreți să plantați tot castraveți.
• Atenție! Castraveții nu trebuie niciodată expuși unor temperaturi de sub 10°C!

Recoltarea castraveților

Castraveții dumneavoastră pot fi recoltați la aproximativ două săptămâni după înflorire. Coaja castraveților gata de recoltat este netedă și de un verde uniform.

Dovleceii iubesc soarele. În plus, au nevoie de mult spațiu. Lăsați minimum 80 cm loc între plante. De asemenea, cucurbitaceele se simt bine în soluri afânate, bogate în humus. Țineți cont de aceste preferințe la alegerea locului pentru acest soi de legume.

Creșteți răsadurile cel mai devreme de la mijlocul lui aprilie în seră sau pe pervazul ferestrei. De la mijlocul lui mai, după ce trece înghețul, puteți planta răsadurile în aer liber.

Îngrijirea dovleceilor

• Udați regulat plantele și mereu la bază - frunzele nu trebuie să se ude niciodată!
• Un strat de resturi vegetale în jurul plantei favorizează creșterea. În plus, acest strat poate împiedica infestarea cu dăunători a plantelor care stau pe sol. Aveți grijă neapărat ca mulciul să fie complet mort, iar stratul de mulci să nu fie prea gros!
• Compostul se pretează excelent ca îngrășământ.
• Aveți grijă să protejați plantele împotriva melcilor, întrucât acestora le plac foarte mult frunzele lor.
• Atenție! Dovleceilor nu le plac deloc temperaturile sub 10°C!

Recoltarea dovleceilor

În funcție de soi, primii dovlecei pot fi recoltați după circa 8 săptămâni. În cazul soiurilor lunguiețe, fructele se pot culege când au atins o lungime de circa 15-20 cm. Să nu fiți surprinși: o plantă poate produce foarte multe fructe. Iar dacă le recoltați periodic, plantele înfloresc din nou, astfel că vă puteți bucura de dovlecei timp îndelungat, până toamna târziu.

O legumă clasică: morcovul. Aceasta este una dintre cele mai apreciate și cunoscute legume. Morcovii pot fi integrați în numeroase feluri de mâncare, sunt gustoși și mai ales foarte sănătoși, conținând mult betacaroten (care se transformă în corp în vitamina A).

Plantarea morcovilor

În funcție de soi, morcovii pot fi semănați de la sfârșitul lui martie și până târziu în aprilie. Rândurile pe care împrăștiați sămânța trebuie dispuse la o distanță de circa 15 cm între ele. Distanța dintre plantele individuale trebuie să fie de 2-3 cm. Acest lucru este destul de dificil de făcut, întrucât semințele sunt foarte mici. De aceea există benzi cu semințe, unde acestea sunt dispuse deja la distanțele corecte.

Îngrijirea morcovilor

• Udați suficient morcovii.
• Îndepărtați regulat buruienile dintre plante.
• Primăvara se recomandă o îngrășare sau îmbogățire a solului cu compost.

Recoltarea morcovilor

Morcovii timpurii trebuie scoși la timp din pământ, cât sunt încă tineri și crocanți. În cazul morcovilor târzii, puteți să îi mai lăsați ceva timp. Aceștia pot rămâne mai mult timp în pământ.

Fasolea este foarte ușor de cultivat. O puteți recolta deja după doar 2 luni. Există soiuri diferite, care se diferențiază nu numai în termeni de gust, ci și de creștere.

Diferitele soiuri

Fasolea pitică atinge doar circa 30-40 cm și nu are nevoie de araci. Se pretează de aceea și pentru balcon și terasă. Fasolea urcătoare are nevoie de sprijin, ocupând astfel mai mult spațiu. În funcție de soi, comestibile sunt păstăile sau boabele. În cazul fasolei mai plate, tecile sunt fibroase, iar în cazul soiurilor rotunde, păstăile nu au ațe.

Plantarea fasolei

• Semănați abia după ce trece înghețul, în mai.
• Alegeți un loc însorit și ferit de vânt pentru plante.
• Fasolea are nevoie de un sol afânat, pregătit în prealabil cu compost.
• La așa-numita semănare în cuib, se așază șase boabe de fasole la o distanță de 40 cm, în cuiburi cu adâncimea de 2-3 cm. Dacă semănați pe rânduri, boabele se introduc în sol la o distanță de 3 cm între plante.
• Vecini nepotriviți de strat cu fasolea sunt mazărea, cepușca, feniculul, prazul și ceapa.

Îngrijirea fasolei

• Efectuați mulcirea la începutul verii.
• Udați plantele regulat.
• Puteți lăsa rădăcinile plantelor recoltate ca îngrășământ în pământ, pentru însămânțările ulterioare.
• Atenție la rotația culturilor. Nu plantați fasole pe același loc și anul următor.

Recoltarea fasolei

După circa 8 săptămâni puteți culege deja primele păstăi, încă incomplet coapte. Tăiați sau rupeți pur și simplu tecile coapte. Păstăile cresc încontinuu. După prima recoltă, până în toamnă puteți culege de 2 până la 3 ori pe săptămână fasole nouă de pe plante. Boabele de fasole mature se obțin atunci când permiteți semințelor aflate în păstăi să se coacă complet.

În funcție de soi, ridichile pot fi semănate primăvara, vara sau toamna. Perioadele principale de semănat sunt însă primăvara și toamna. Semănați semințele la o adâncime de circa 1 cm, pe rânduri între care se recomandă o distanță de 10 cm. Plantele individuale trebuie să aibă circa 5 cm între ele. Ridichile cresc rapid. Semințele încolțesc deja după o săptămână.

Îngrijirea ridichilor

• Udați suficient plantele de ridiche.
• Îngrășământul ajută la dezvoltarea bulbilor.
• Pentru a preveni bolile, cultura trebuie repetată la un interval de trei ani.

Recoltarea ridichilor

Primele ridichi pot fi recoltate după patru săptămâni. Soiurile timpurii au nevoie de 1-2 săptămâni în plus. Nu mai sta pe gânduri! Dacă ridichile rămân prea mult timp în pământ devin lemnoase și capătă un gust ciudat.

În cazul castraveților, roșiilor etc., irigarea pe timpul întregii veri este de importanță crucială. Aceste legume au nevoie de foarte multă apă, mai ales în perioada coacerii. Cantitatea de apă este limitată mai ales în cazul ghivecelor. Iată câteva sfaturi pentru ca legumele tale să nu se usuce:

• Udați-le cel mai bine dimineața, mai înainte să bată soarele pe ele. Atunci când este foarte cald, mai udați-le odată după amiaza târziu sau seara devreme.
• Este mai bine să le udați odată și bine, decât de mai multe ori și puțin.
• Nu udați niciodată frunzele, pot dezvolta ciuperci.
• Îndepărtați apa scursă, dacă nu a fost absorbită după o jumătate de oră, din farfurii.
• Încercarea pământului cu degetul rămâne cea mai bună metodă pentru a afla dacă planta are sau nu nevoie de apă.

• Îndepărtați compostul în toamna de dinaintea plantării, acesta poate dăuna anumitor plante. Puteți introduce compostul matur sau substratul de calitate direct în gaura săpată pentru plantare sau puteți îngrășa solul cu ele.
• Folosiți în fiecare an, primăvara timpuriu, un activator de sol. Acesta este potrivit pentru orice soi de legume.
• Fertilizați suplimentar plantele cu necesar mediu și ridicat de nutrienți cu un îngrășământ organic-mineral sau cu unul pur organic. Cel mai bine îl folosiți după plantare, așezându-l în jurul plantei, apoi amestecându-l superficial cu solul. Țineți cont de durata de acțiune a îngrășământului, aplicând, dacă mai este necesar, vara, încă un strat de îngrășământ de durată. Cel mai târziu în septembrie trebuie însă să vă opriți.
• Legumele în lăzi sau ghivece se bucură și ele de o fertilizare săptămânală cu îngrășământ lichid. Dacă folosiți așa ceva, trebuie să renunțați la îngrășământul de durată.

Semințele au un rol decisiv deopotrivă pentru succesul și eșecul recoltei de legume. Dacă nu doriți să fiți dezamăgiți la vremea recoltei, trebuie să optați exclusiv pentru material proaspăt, de la producătorii renumiți.

HORNBACH pune accent pe calitatea semințelor

Nu fiecare sămânță este și bună. Indiferent de momentul cultivării și de condițiile meteorologice, calitatea semințelor este un criteriu de importanță decisivă.
Calitatea acestora este decisivă în ceea ce privește aspecte precum germinarea, creșterea și dezvoltarea plantelor - în caz contrar, semințele vor putrezi în solul în care le-ați plantat cu atâtea speranțe. Din acest motiv, HORNBACH face eforturi de a vă oferi exclusiv semințe de înaltă calitate, cum sunt cele oferite de marca de calitate FloraSelf!

Seminţele noastre

• provin exclusiv din recolte de calitate.
• dețin cea mai bună capacitate de germinare.
• sunt cultivate garantat fără manipulare genetică.
• oferă recolte de legume cu un gust natural intens şi sunt rezistente.
• asigură o dispersare uniformă în strat, fiind dispuse sub formă de benzi sau discuri practice de însămânțare.
• sunt disponibile într-o varietate de sortimente care include, pe lângă semințele de gazon și cele de legume, şi o selecţie de flori în culori atent alese pentru o amenajare armonioasă a grădinii.

Mai mult, unele soiuri sunt rezistente împotriva bolilor și dăunătorilor, ajutându-vă să luați mai puține măsuri pentru protecția plantelor.