• Desenați o schiță a grădinii dumneavoastră și încercați diferite variante pentru locul în care ar putea fi amplasat iazul.
• Aspecte cu privire la siguranță: în caz de accidente, proprietarul iazului este întotdeauna responsabil. Ca dispozitiv de siguranță pentru copii există grilaje de siguranță sau garduri speciale.
• Există un racord la alimentare electrică în apropierea iazului pentru pompă, filtru etc.?
• Iazurile cu pești trebuie să fie filtrate și curățate, deoarece fecalele peștilor supra-fertilizează iazul, ceea ce duce rapid la consecințe nedorite.
• Pietrele mari se amplasează la marginea iazului, nu în apă. Acestea păstrează prea multă căldură, lucru care împiedică regenerarea nocturnă.
• Trebuie amenajate cel puțin trei zone de adâncime diferite. Zona de apă adâncă trebuie să aibă cel puțin 1 m adâncime, astfel încât peștii să poată hiberna.
  Trecerile dintre zonele individuale trebuie să fie cât mai blânde posibil. Dacă acestea sunt prea abrupte, solul nu aderă și nici plantele nu se pot dezvolta acolo.

Un iaz este un mic ecosistem fragil. Din acest motiv, alegerea amplasamentului prezintă o mare importanță. Vă prezentăm câteva criterii de bază pentru alegerea locului respectiv:

• Nu sub copaci: Acele și frunzele care cad sporesc aciditatea iazului, ceea ce poate duce la otrăvirea peștilor. De asemenea, colectarea repetată a acestora reprezintă un efort considerabil.
• Vânt suficient: Vântul amestecă apa din iaz, ceea ce este important pentru calitatea apei.
• Teren plat: În jurul iazului, terenul trebuie să fie cât se poate de neted, astfel încât excesul de apă de ploaie să nu se scurgă din grădină în iaz (creștere aciditate!) și nici iazul să nu inunde jumătate din grădină când se revarsă.
• Suficientă lumină și umbră: 6 ore de soare pe zi sunt ideale pentru a le permite plantelor să se dezvolte, dar nu mai mult, pentru ca iazul să nu se încălzească prea puternic. În caz contrar, va spori creșterea algelor, ceea ce duce în cele din urmă la lipsa de oxigen și, în cel mai rău caz, la moartea peștilor.
• Tipul iazului: Amenajați un iaz natural cu pești și alte viețuitoare într-un loc liniștit, la o distanță adecvată față de casă și de aleile din grădină folosite mai des, astfel încât animalele să nu fie supuse unui stres prea mare (2).
  Pe de altă parte, un iaz fără pești dar cu jocuri de apă complexe, plante frumoase și elemente decorative se vor amplasa în imediata apropiere a terasei, nu foarte aproape de casă (umiditate!), unde va fi pus mai bine în valoare (1).

Construcția sandviș a unui iaz cu folie

A. Țesut vegetal
B. Folie iaz
C. Membrană de protecție
D. Strat nisip
E. Sol

Iazurile cu pești trebuie să fie filtrate și curățate, deoarece fecalele peștilor supra-fertilizează iazul, ceea ce duce rapid la consecințe nedorite. Un astfel de sistem de filtrare nu numai că extrage murdăria grosieră din apă, dar poate, de asemenea, să o îmbogățească cu oxigen și să regleze nivelul de nitrați (azotați) și nitriți (azotiți). În acest scop, poziționați admisia și scurgerea astfel încât să se creeze un mic curent în iaz, iar apa poate fi filtrată optim.

Filtrele de iaz sunt disponibile în diverse modele. Se bucură de popularitate filtrele exterioare care curăță apa în mai multe etape și sunt instalate în afara iazului. Acestea sunt conectate la iaz printr-o pompă.

Puteți conecta și un prefiltru la pompa pentru iaz, ceea ce reduce semnificativ efortul de curățare al pompei.

Cum îmi aleg plantele pentru iaz? Și ce trebuie să am în vedere când pun plantele de iaz?

La instalarea iazului țineți cont de zonele diverse ale acestuia. Cunoașterea acestora face ca planificarea și realizarea să fie mult mai ușoare:

• Se recomandă ca plantarea în iaz să aibă loc între martie și iunie, astfel încât plantele acvatice să poată crește optim la temperaturi blânde și soare din belșug.
• Începeți cu zona de apă adâncă și înaintați către mal.
• Este ideal ca plantele de iaz să fie cultivate în coșuri și ghivece din fibră de nucă de cocos, care sunt umplute cu sol fertil. Fibra de nucă de cocos împiedică eliminarea nutrienților.
• Așezați un strat de nisip ca bază pentru coșurile de plante.
• Coborâți cu grijă coșurile de plante pentru zonele mai adânci și acoperiți-le cu nisip.
• Grupați plantele înalte pe margine, ca fundal pentru camarazii lor mai mici. În primul an plantele nu se vor dezvolta prea mult. Nu vă faceți griji, este un lucru normal.
• Nu așezați plante plutitoare încă din primul an, deoarece celelalte plante au nevoie de atât de multe substanțe nutritive încât prietenilor plutitori nu le va mai rămâne suficientă hrană în apă.
• În zona mlăștinoasă de la mal săpați și introduceți plantele iazului într-un strat de nisip până când ghivecele cu plante nu mai sunt vizibile.
• Ulterior, ar trebui să răriți în mod repetat plantele cu creștere puternică, altfel acestea vor elimina pe celelalte, iar iazul dumneavoastră va fi năpădit de vegetație într-o clipită.

Multe lucruri se petrec într-un iaz: pe lângă broaște și libelule, aici și microorganismele își urează noapte bună. Cu toate acestea, viețuitoarele pentru iaz pe care le puteți alege sunt peștii.

Deși peștii nu poluează de obicei apa (în funcție de mărimea iazului și de numărul și tipul de pește), dacă îi hrăniți foarte mult, acest lucru poate duce la contaminarea iazului.

Prin urmare, peștii din iaz ar trebui să se hrănească cel mai bine cu ceea ce li se oferă în iaz. În plus, mediul este propice pentru melci – aproximativ 5 bucăți pe mp de suprafață a apei – deoarece sunt purificatori de apă de primă clasă. Cu toate acestea, iazurile mici și, în special, iazurile pentru pești Koi sau pești aurii nu pot fi gestionate fără un sistem de filtrare.

Hrănirea corectă a peștilor

Faceți un efort pentru peștii dumneavoastră! Peștii nu sunt foarte pretențioși în privința hranei, dar la fel ca noi, prețuiesc o dietă echilibrată. Alimentația nediversificată și incorectă duce la boli cum ar fi inflamație intestinală, steatoză hepatică, sensibilitate la stres și imunodeficiență.

Hrana pentru pești trebuie să conțină în cantitate suficientă următoarele:

• Proteinele pentru creștere și furnizarea energiei: 12 din aminoacizii conținuți în proteine sunt vitali pentru pești. Acestea pot fi absorbite prin ceilalți pești și plante.
• Grăsimi pentru creșterea, sănătatea, colorarea și metabolismul peștilor: nevertebratele acvatice sunt cele mai potrivite ca sursă de grăsime.
• Carbohidrați: amidonul, celuloza și zahărul sunt cei mai importanți carbohidrați. În hrana pentru pești, acestea au fost încălzite astfel încât peștele să le poată absorbi mai ușor decât în formă brută din bucăți de plante.
• Vitamine și minerale pentru sistemul imunitar și metabolic: o deficiență duce la degradarea întregului organism al peștilor.

Pești diferiți – nevoi diferite
Peștii diferiți au nevoie de hrană adaptată la dieta și stilul lor de viață.

• Peștii care trăiesc pe fundul iazului au nevoie de hrană care să se scufunde rapid până la ei, înainte de a fi mâncată de ceilalți pești.
• Peștii care depind foarte mult de suprafață vor, de asemenea, să mănânce acolo. Așadar, hrana trebuie să plutească pentru o vreme.
• Hrana vie conține în forma naturală o mulțime de substanțe care sunt necesare peștilor. Unora dintre pești le face plăcere să caute și să vâneze viermi în nămol. Hrana vie trebuie depozitată în stare proaspătă și rece. Nu cumpărați nimic stricat sau mort!

În funcție de sezon, există diverse sarcini pentru a menține iazul în stare bună.

Primăvară

• În luna martie este necesară o curățare generală a iazului: părțile moarte ale plantelor, frunzele și resturile trebuie eliminate. De asemenea, dacă este necesar, tăiați plantele proliferante sau replantați-le.
• Puteți introduce plante noi până în luna mai. Uneori apa din iaz trebuie înlocuită parțial și este necesară o reumplere.
• Dacă nămolul din iaz a pus stăpânire și prin urmare, în apă sunt evacuați prea mulți nutrienți, puteți, de asemenea, să aspirați parțial nămolul. Dar numai dacă acest lucru este cu adevărat necesar și există pericol de revărsare, pentru că în nămolul din iazuri trăiesc multe microorganisme, care sunt importante pentru ecosistem!
  Unele aparate revarsă apa înapoi în iaz, astfel încât acestea să nu se piardă.

Vară

• În lunile de vară, pescuiți algele cu grebla sau minciogul.
• Urmăriți contaminarea cu dăunători pe plante.
• Și umpleți cu apă în caz de evaporare intensă.

Toamnă

• De îndată ce temperatura apei scade sub 10 °C, peștele încetează să mănânce și se retrage la adâncime. Din acel moment, opriți și hrănirea!
• Dacă peștii nu pot hiberna în iaz, trebuie scoși afară. De asemenea, se vor scoate plantele de iernare și aparatele pentru iaz.
• Pompele nu se păstrează NICIODATĂ uscate peste iarnă, ci într-o găleată cu apă.
• Tăiați nuferii și papura cu creștere prea mare și proliferante. Lăsați însă unele tulpini uscate pentru schimbul de gaze de sub gheață.
• Pescuiți în mod repetat resturile de plante și frunzele, astfel încât materialele care putrezesc să nu polueze echilibrul ecologic în timpul iernii sau folosiți o plasă de frunziș.

Iarnă

• În ciuda hibernării, microorganismele convertesc substanțele, ceea ce duce la formarea de gaze. Pentru a permite eliminarea acestora, lăsați tulpini de stuf, cozi de plante sau legături de paie în apă, care păstrează câteva locuri fără gheață. Tuburile goale de stuf le servesc, de asemenea, insectelor ca loc de iarnă.
• Nu tăiați găuri în gheață, deoarece acestea sperie peștele și chiar le pot distruge vezica înotătoare.
• Peștii care hibernează în casă vor sta într-un loc rezistent la îngheț cu lumină naturală, pentru a avea parte de rutina zilnică. Simulați ziua și noaptea, dacă este necesar, cu o lampă. Schimbați regulat apa. Dacă este necesar, puteți chiar să continuați să utilizați pompa aici. Peștii trebuie hrăniți numai dacă aceștia rămân peste iarnă la o temperatură a apei de peste 10 °C.