Amenajarea și îngrijirea acvariului. Ghid și sfaturi

Vă gândiți serios să aduceți lumea adâncurilor în propriul living, însă sunteți începător în domeniul acvaristicii? Nicio problemă! Aici aflați tot ceea ce trebuie să știți înainte de achiziționarea unui acvariu. Apa potrivită pentru acvariu Deschideți robinetul, umpleți acvariu, îl populați cu pești. Dacă vă începeți astfel proiectul acvariu, atunci acesta nu va fi de lungă durată. Apa potabilă de la robinet nu este un mediu prietenos pentru pești. Aceasta este uneori prea dură, alteori prea puțin, are valoarea pH nepotrivită și nici temperatura nu este bună. În plus, apa potabilă nu conține vitaminele și oligoelementele necesare peștilor pentru o viață lungă și culori strălucitoare. Apa din acvariu are o importanță crucială ca element vital pentru pești și pentru plante. Am compilat în cele ce urmează numeroase informații utile pentru dumneavoastră pe tema acestui element vital pentru pești. Cu ce fel de apă umplu acvariul? O întrebare simplă, însă foarte importantă pentru toți cei care încep să-și amenajeze propriul acvariu. Aceasta pentru că apele nu sunt toate la fel. Nu umpleți acvariul cu apă din butoiul în care colectați apă de ploaie. Din apa de ploaie lipsesc ingrediente importante din punct de vedere biologic, ea conținând adesea și impurități din mediu și de pe acoperiș. Nici apa din fântână nu este ideală. Aceasta pentru că nu poți fi niciodată sigur dacă și ce substanțe dăunătoare conține efectiv. Și variațiile la nivel de parametri ai apei pot fi foarte mari. Apa de la robinet este cea mai bună bază disponibilă pentru un nou proiect de acvaristică – chiar dacă există diferite tipuri de apă. Apa de la robinet este unul dintre cele mai strict controlate și monitorizate alimente. Apa potabilă este tratată cu strictețe din puncte de vedere microbiologic. Însă ceea ce ne face nouă bine nu este neapărat ideal și pentru pești. Odată cu apa potabilă, în acvariu ajung de exemplu și clor, cupru sau alte substanțe nocive, acestea nefiind recomandate pentru pești, motiv pentru care trebuie neutralizate. Pentru a proteja peștii împotriva substanțelor nocive precum clorul sau metalele grele din apa de la robinet, este obligatorie instalarea unui preparator pentru apă și a bacteriilor incipiente. Calitatea apei are o influență decisivă asupra peștilor și plantelor care trăiesc în ea. Însă peștii și alte viețuitoare sau plante din acvariu influențează calitatea apei. În timp, de exemplu din cauza excrementelor viețuitoarelor din acvariu, a proceselor de transformare biologică și a activității microorganismelor, în apă se acumulează substanțe care nu sunt doar nedorite, ci care pot dăuna sistemului, respectiv locuitorilor săi pe termen lung. Populația din acvariu consumă în plus ingredientele din apă. Aceasta conduce la deficite, respectiv chiar la modificări la nivelul chimiei apei. De aceea, cea mai importantă sarcină a acvaristului este să intervină pentru a regla și a menține echilibrul acestui mic ecosistem. Un rol important în acest sens îl joacă valorile apei, care trebuie verificate periodic. Câți pești pot avea în acvariul meu? Numărul peștilor pe care-i puteți avea în acvariu depinde de specie și de predilecțiile acestora. Peștii sociabili de exemplu trebuie crescuți în orice caz în grupuri. O regulă de bază de principiu ar fi: aveți nevoie de un litru de apă pentru fiecare centimetru de lungime al peștelui adult. Numărul și tipul peștilor rezultă așadar din mărimea bazinului. Țineți cont de faptul că peștii tineri vor crește. Pot popula cu pești imediat după amenajare? Nu, ci abia după ce valorile apei corespund: valori pH între 6,5 și 8,5, precum și pondere de nitrit și amoniac aproape de 0 mg/l. Valoarea pentru nitrat nu trebuie să depășească o concentrație de 40 mg pe litru. Puteți solicita gratuit verificarea valorilor în magazinul dumenavoastră HORNBACH – este suficientă o mostră proaspătă de apă. Cât de des trebuie să hrănesc peștii? Dimineața și seara, totuși cu 2 ore înainte de stingerea luminii. În concedii se recomandă un automat de hrană. Un înlocuitor perfect pentru perioada concediilor. Cât de mult timp este necesar pentru îngrijirea acvariului? Sunt necesare în medie cca 30 minute din două în două săptămâni. Ce este de făcut împotriva algelor din acvariu? Creșterea excesivă a algelor poate fi cauzată de calitatea slabă a apei, condițiile de iluminat necorespunzătoare și/sau îngrășământul greșit pentru plantele acvatice. Un număr prea mare de pești mari, precum și resturile de hrană sunt vinovate pentru un acvariu murdar în care se pot înmulți algele. Dacă îngrijiți corect acvariul și mențineți valorile apei în intervale normale, problema ar trebui să se rezolve curând. Dacă problemele cu algele persistă, trebuie să apelați la substanțe pentru combaterea acestora. În faza de pregătire a unui acvariu, algele nu sunt totuși o raritate. Un acvariu este un mediu de viață închis, în care furnizarea, de exemplu cu ajutorul hranei, și extragerea nutrienților trebuie menținută echilibrată în principal cu ajutorul plantelor. Acest lucru nu este însă întotdeauna posibil doar prin filtrare. Din acest motiv, excesul de nutrienți trebuie eliminat din apa din acvariu prin înlocuirea parțială cu apă curată, pe cât posibil necontaminată. Și plantele acvatice cu creștere bună susțin echilibrul ecologic și sunt de neînlocuit cu alte măsuri de îngrijire, același lucru fiind valabil și pentru schimbarea periodică a apei. Și mâncătorii de alge pot ajuta. Ei servesc la combaterea naturală a algelor. Ce tipuri se pretează pentru diferitele bazine vă explică personalul nostru de specialitate cu plăcere! Ce este de făcut la conținut ridicat de amoniac și nitrit? În excrementele peștilor, precum și în resturile de hrană și plante sunt conținute legături de azot ce se eliberează în apa din acvariu. În funcție de valoarea pH-ului, din acesta rezultă amoniac toxic (la o valoare a pH-ului > 7,0) sau amoniu netoxic (la o valoare a pH-ului < 7,0). Anumite bacterii filtrante descompun amoniacul în amoniu. Alte bacterii filtrante descompun apoi nitritul în nitrat nepericulos, ceea ce potențează la rândul său creșterea algelor. Dacă un test de apă a dovedit prezența amoniacului și a nitritului, atunci filtrul biologic nu funcționează suficient. Atât amoniacul, cât și nitritul sunt dăunătoare pentru pești. Cele mai bune măsuri profilactice pentru un acvariu sănătos sunt așadar o alimentare suficientă cu oxigen, schimbarea regulată a apei din bazin și un stoc de pești controlat. Cum previn bolile peștilor? Observați zilnic cu atenție comportamentul peștilor dumneavoastră. Abaterile de la normă pot indica diferite boli. Creșteți în același bazin doar animale care sunt compatibile între ele și evitați suprapopularea. Hrăniți peștii cu produse de calitate și adaptate speciei. Nu dați peștilor mai multă hrană decât pot consuma în interval de câteva minute. Asigurați o bună calitate a apei, prin filtrarea, înlocuirea și testarea periodică a apei din bazin. Plantele pentru acvariu îngrijite asigură de asemenea o climă sănătoasă. Introduceți eventual în apa din acvariu produse specifice, care reduc germenii cauzatori de boli. Odată o boală observată, folosiți imediat medicamente potrivite. Care sunt cele mai frecvente greșeli ale unui începător? Înainte de achiziționarea acvariului, viitorii acvariști se informează insuficient despre noul lor hobby. Este foarte util să vă familiarizați puțin cu noua materie. Sortimentul nostru cuprinde o selecție bogată de cărți de specialitate potrivite. Acvariul este populat cu pești imediat după amenajare. Acest lucru este incorect, mulți pești murind în scurt timp ca urmare a intoxicării cu nitrit. Faza de pregătire a unui acvariu de circa 3 săptămâni trebuie respectată de fiecare dată. În această fază se formează bacteriile filtrante vitale pentru acvariul dumneavoastră. Sfat: Instalarea bacteriilor filtrante se poate susține cu ajutorul unui set Filterstart . Pretențiile peștilor nu le sunt cunoscute începătorilor. Acesta s-a informat insuficient cu privire la pretențiile speciilor de pești. O urmare posibilă: în acvariu se introduc pești care nu sunt compatibili între ei (de exemplu pești agresivi și pești timizi). Mult nu înseamnă întotdeauna bine: adesea, începătorii într-ale acvaristicii populează excesiv acvariul cu pești. Regula de bază spune: circa 1 cm pește la 2-3 litri apă. Hrănirea prea bine intenționată poate avea și ea urmări fatale. Resturile de hrană se descompun, calitatea apei și, implicit, bunăstarea peștilor ar putea avea astfel de suferit. Și aici, mai puțin înseamnă mai mult. Filtrul este curățat prea temeinic și prea des. Acvariul este curățat prea temeinic, de exemplu de alge. Se utilizează prea multe substanțe chimice pentru a elimina probleme precum algele. Listă de verificare Deci, v-ați gândit la toate? Am compilat pentru dumneavoastră o listă de verificări care să vă ajute la amenajarea primului dumneavoastră acvariu. Trebuie să vă gândiți la următoarele lucruri: Pentru ca peștii și celelalte viețuitoare să se simtă bine în acvariu aveți nevoie de anumite elemente tehnice. Micul biotop nu se reglează de la sine așa cum se întâmplă în natură, chiar dacă funcționează după aceleași legi. Aflați de aici datele fundamentale despre această tehnică. 1. Sistem de filtru Un filtru garantează apă frumoasă și limpede în acvariu. Acesta este însă doar un efect secundar binevenit. Aceasta pentru că sarcina principală a unui filtru de acvariu nu este filtrarea pur mecanică. Un filtru are grijă ca substanțele toxice invizibile dizolvate în apă să fie descompuse și transformate prin mijloace bacteriene. Așa funcționează: Prin excrementele peștilor, resturile de hrană și plantele moarte, în apă ajung particule de deșeuri dizolvate. Pe termen lung, viața într-o astfel de apă este dăunătoare pentru pești și viețuitoare. Anumite bacterii s-au specializat pe descompunerea și transformarea acestor substanțe în elemente nepericuloase. Acești „specialiști” se simt foarte bine în materialul filtrant al filtrului de acvariu. Se instalează cu plăcere acolo, condițiile de viață fiind ideale pentru nevoile lor. Filtrele pentru acvariu sunt disponibile ca filtre de interior și de exterior. Filtrele de interior se găsesc în acvariu, așa cum le trădează numele. Avantajul este că în afara acvariului nu există mici furtunuri de apă ce pot deveni eventual neetanșe. Pe de altă parte, filtrul interior trebuie curățat din când în când, ceea ce reprezintă întotdeauna o „intervenție” în acvariu. Un filtru exterior se poate plasa confortabil sub sau în spatele acvariului, în interiorul acestuia găsindu-se doar furtunul de tur/retur, care nu deranjează în mod deosebit. Spre deosebire de filtrele interioare, cele exterioare au un volum mai mare de masă filtrantă. Alegerea filtrului potrivit se orientează după dimensiunea, respectiv volumul acvariului. În cazul acvariilor mici este suficient un filtru interior, iar pentru cele deosebit de mari se recomandă utilizarea unui filtru exterior. Filtrare biologică Un filtru de acvariu oferă un habitat bacteriilor utile nitrifiante. Aceste colonii de bacterii populează în principal spuma și mediile ceramice. Ele sunt necesare pentru a transforma două dintre cele mai toxice legături ce pot exista într-un acvariu (amoniacul și nitritul) în nitratul nepericulos. Filtrare chimică În cazul filtrării chimice, de ex. cu carbon activ, se utilizează anumite medii de filtrare pentru adaptarea fină a apei din acvarii. Aici sunt eliminate substanțe speciale, valorile pH-ului și durității apei sunt optimizate, iar resturile de medicamente rămase în urma tratării bolilor sunt eliminate din acvariu. Împreună cu un test de apă, utilizarea unui filtru chimic este o posibilitate excelentă de a controla calitatea apei. Curățare filtru Mai devreme sau mai târziu va fi necesară curățarea masei filtrante. Un flux de apă mai slab la evacuarea filtrului indică necesitatea efectuării unei curățări a filtrului. În acest caz, scoateți masa filtrantă din filtru, așa cum se descrie în instrucțiunile de utilizare. Spălați-o apoi sub jet de apă caldă (circa 25°C). Pentru curățarea filtrului nu folosiți sub nicio formă apă fierbinte sau agenți de spălare și curățare! Nu curățați foarte temeinic masa, pentru a proteja bacteriile. De regulă, curățarea filtrului și a furtunurilor trebuie efectuată la fiecare 2 până la 3 luni. Dacă totuși randamentul filtrului scade puternic, efectuați curățarea mai des. 2. Încălzire acvariu Peștii sunt viețuitoare cu sânge rece, adică au o temperatură corporală identică cu cea a mediului lor de viață. Peștii de apă rece nu au nevoie de încălzire. Cu ce fel de apă umplu acvariul? suplimentară în acvariu. Dimpotrivă, cele mai ușor de îngrijit și mai îndrăgite specii de pești tropicali se simt bine la căldură. Pentru aceste specii, în acvariu trebuie instalat un încălzitor submersibil, care să mențină temperatura constantă. Un termometru ajută la controlarea temperaturii. În funcție de specie, asigurați locatarilor acvariului dumneavoastră o temperatură cuprinsă între 23 și 26°C. În zilele noastre, acvariștii folosesc frecvent încălzitoare reglate cu termostat. O încălzire a bazei acvariului, fie cu ajutorul unei pături termice, fie cu un disc de fund sau cu un cablu de încălzire în bază, nu este necesară dacă acvariul este amplasat într-o încăpere încălzită. Un avantaj al încălzirii bazei acvariului ar fi o circulație a apei prin stratul de bază. Dezavantajul, pe lângă prețul ridicat, este imposibilitatea înlocuirii în caz de defectare. Încălzitorul submersibil se repară sau se înlocuiește însă rapid. Avantajele și dezavantajele diferitelor modele de încălzire Unele filtre exterioare dispun de o încălzire integrată, astfel că apa încălzită curge în bazin, urmarea fiind o temperare mai bună, până în cel mai îndepărtat colț al acvariului. În cazul unui astfel de aparat combinat trebuie însă înlocuit întregul ansamblu în cazul unei defecțiuni la nivelul sistemului de filtrare sau de încălzire. În cazul defectării filtrului cu încălzire integrată, peștii de acvariu supraviețuiesc în mod normal câteva zile în pofida calității tot mai reduse a apei. O scădere bruscă a temperaturii este însă mult mai greu suportată. Pentru creșterea animalelor din ape foarte reci există răcitoare compacte ce se pot integra în circuitul filtrului exterior sau care dispun de pompă proprie. 3. Iluminarea acvariului Iluminarea acvariului nu este doar un moft inutil în acvariu. Fără lumină nu există viață. Mai ales în acvariile de apă dulce, lumina este deosebit de importantă pentru plantele acvatice. În acvariu, acestea nu numai că arată bine, ci contribuie considerabil la dezvoltarea armonioasă a biotopului miniatural. Sub influența luminii, prin procesul de fotosinteză, plantele descompun dioxidul de carbon din apă în carbohidrați și zahăr, componentele principale ale plantei. Ca produs de descompunere se produce oxigen, la rândul său vital pentru pești și alte organisme animale. Alegeți corpurile de iluminat sau combinați surse de lumină diferite, astfel încât, în funcție de populația de pești și plante, să obțineți un spectru cromatic adecvat și, în caz ideal, spectaculos. Atenție, alge! Algele și plantele se află permanent în concurență naturală. În acvariul pregătit, cu valori scăzute de nitrat și fosfat, populație suficientă de plante, nivel de îngrășământ și iluminare suficientă, creșterea plantelor ține în șah înmulțirea algelor. Dacă situația de iluminare de schimbă - chiar dacă oferta de nutrienți se menține - algele pot câștiga teren, ele putându-se adapta mai bine la condițiile de iluminat. Acest lucru se poate întâmpla printre altele atunci când becul este foarte îmbătrânit și, astfel, intensitatea sa slăbește. Plantele iubesc o pauză de prânz - algele nu! Pe durata timpului de iluminare, metabolismul plantelor este accelerat la maxim. Lumina înseamnă „muncă” pentru plante. De aceea, ele sunt foarte încântate de o „pauză de prânz”, în care să își revină și să descompună produsele metabolice dăunătoare. În pactică s-a consacrat următorul ritm: Dimineața 4 până la 5 ore de lumină; Apoi o pauză de întunecare de 2 până la 4 ore; Apoi din nou 5 până la 7 ore de lumină. Tipuri diferite de iluminare Pentru iluminare se folosesc frecvent tuburi fluorescente. Becurile cu vapori de mercur, numite și „becuri HQL”, nu mai sunt atât de răspândite, dat fiind faptul că becurile cu vapori de halogen, numite și „becuri HQI”, oferă o luminozitate mai mare la putere identică. Becurile HQI se pretează pentru bazine cu o înălțime de peste 50 cm, intensitatea luminii reducându-se rapid odată cu creșterea adâncimii. Tuburile fluorescente adaptate special acvaristicii permit simularea diferitelor condiții de iluminat, cum ar fi de exemplu: lumina naturală soarele tropical iluminarea cu o pondere ridicată de albastru pentru simularea adâncului mării și multe altele. Diferitele culori spectrale ale iluminării influențează creșterea plantelor acvatice și a algelor (cel mai adesea nedorite). Tuburile cu pondere ridicată de roșu și albastru sunt utilizate în scopul intensificării vizibilității nuanțelor de roșu, portocaliu și albastru ale peștilor și coralilor, favorizează însă și creșterea algelor. Cel mai frecvent se utilizează iluminări cu spectru integral, cu care se obțin condiții cromatice similare celor date de lumina solară. Utilizarea sistemelor de comandă electronică a iluminării permite reglarea temporizată a diferitelor efecte de lumină. De exemplu, este posibilă simularea răsăritului și a apusului soarelui. De regulă însă, simpla reglare a iluminării cu ajutorul unui temporizator este suficientă. Dacă se cresc pești, este necesar realmente doar un schimb zi-noapte. Plantele acvatice necesită o durată de iluminare cuprinsă între 8 și 12 ore, ce se poate întrerupe prin intermediul unei pauze. Iluminarea acvariului este adesea integrată în capacul acestuia. Sistemul trebuie să reziste la condițiile de umiditate prezente aici și să includă o protecție care să excludă pericolul de electrocutare în timpul lucrului în acvariu. Pentru evitarea pierderilor de energie inutile ca urmare a condensării, se recomandă de fiecare dată utilizarea unui capac de acvariu. Înainte de a amplasa acvariul este util să vă puneți următoarele întrebări: Pe ce trebuie să stea bazinul? Am în apropiere o priză pentru aparatura electrică? Acestea trebuie să fie disponibile pe circumferință. Lumina naturală directă trebuie evitată. Unde există loc suficient? Am o chiuvetă sau o cadă de baie în apropiere pentru schimbarea apei? Asigurarea mea include o daună la nivelul sticlei acvariului meu? Sfaturi pentru amplasarea unui acvariu Acvariile sunt mult mai grele decât probabil vă închipuiți. De aceea, locul acvariului trebuie să fie deosebit de solid și stabil pentru a putea suporta greutatea acvariului, inclusiv conținutul său. Suprafața trebuie să fie în plus plană, lipsită de vibrații și orizontală. Sfat: Așezați eventual o placă de polistiren între acvariu și suportul pe care va sta, pentru a evita sarcinile punctuale și a compensa neuniformitățile. Nu expuneți acvariul direct la radiația solară, în caz contrar bazinul putându-se încălzi, ceea ce favorizează creșterea algelor. Dimensiunile și formele acvariilor Ca începător în domeniul acvaristicii v-ați putea gândi să amenajați mai întâi un acvariu de mici dimensiuni. Această idee sună logic, este însă greșită! Începătorii trebuie să se decidă pentru cel mai mare acvariu posibil. Deoarece: Cu cât acvariul este mai mare, cu atât mai facilă este îngrijirea! În comerț există numeroase dimensiuni, forme și materiale diferite. În funcție de bazin, acesta influențează selecția și numărul peștilor și viețuitoarelor, plantelor și amenajării. Numeroase specii de pești necesită o oglindă de apă mare, pentru că înoată cu plăcere în această zonă. În același timp, confortul la înot și, implicit, calitatea vieții peștilor este cu atât mai mare cu cât bazinul este mai adânc. Acvariile rectangulare sunt cele mai iubite și mai des întâlnite. Acestea sunt cel mai adesea fabricate din sticlă. În cele ce urmează vă oferim informații importante despre formele și dimensiunile bazinelor. Formă de bazin Pe lângă îndrăgita formă dreptunghiulară a acvariului, există acvarii pentagonale și hexagonale, de perete sau cilindrice tip stâlp, precum și bazine panoramice, cu geamul din față rotunjit. Aceste forme sunt încântătoare la vedere, însă nerecomandate, pentru că limitează considerabil libertatea de mișcare a peștilor și abia dacă oferă spații de retragere pentru aceștia. În plus, acestea oferă o oglindă foarte mică a apei, adică raportul dintre volumul apei și suprafață nu este corespunzător. Pentru începători se recomandă seturi complete de acvariu. Acestea conțin tot ceea ce aveți nevoie: acvariul, iluminarea, termoplonjorul, filtrul și alte accesorii. În cazul multor seturi complete (ansambluri de acvariu) sunt incluse și dulapurile de bază potrivite, cu ajutorul cărora acvariul este și mai bine pus în valoare. Dimensiuni bazine Acvariile sunt oferite de ex. ca bazine de 60 cm, 80 cm, 100 cm, 120 cm. Această valoare indică lungimea în centimetri a acvariului. Astfel, un acvariu standard de 80 cm are de regulă dimensiunile 80 cm x 35 cm x 40 cm (lățime x adâncime x înălțime). O tendință în ultimii ani sunt bazinele foarte mici, așa-numitele nano-acvarii. Acestea sunt disponibile în comert de la o lățime de 20 cm. Ele se pretează în primul rând pentru vieuțuitoare mici, cum ar fi creveții, crabii sau melcii. În tabelul următor găsiți cele mai uzuale dimensiuni de acvarii: Volum bazin Alternativ la specificațiile în centimetri, bazinele sunt indicate adesea și în litri. Un acvariu de 80 cm corespunde de regulă unuia cu o capacitate de 112 litri. Volumul brut al acvariului se calculează după cum urmează: Înmulțiți lățimea cu adâncimea și cu înălțimea acvariului și împărțiți rezultatul la 1.000. Capacitatea efectivă în litri se diminuează însă prin obiectele de amenajare a acvariului (pietriș, plante, rădăcini, pietre etc.). Special pentru începători se pretează mai întâi un bazin cu o capacitate (netă) de 100 litri sau mai mult. Poate suna ciudat, însă acvariile mari sunt mult mai ușor de îngrijit decât cele mici. Dacă există probleme cu tehnica sau cu valorile apei, acvariile de mari dimensiuni sunt mai insensibile. Este important să cunoașteți volumul bazinului, astfel încât să puteți determina corect greutatea, de ex. pentru dozarea corectă a medicamentelor și a ști câți pești pot trăi aici. Nano e la modă! Acvariile în format mini sunt atrăgătoare în orice living sau alte încăperi – o mică lume subacvatică deosebit de interesantă. Cine amenajează un nano-acvariu trebuie să știe însă: nano-acvariile implică un anumit efort de întreținere. Iar această tendință este dedicată acvariștilor cu ceva experiență. Am compilat pentru dumneavoastră în cele ce urmează, pe scurt și la obiect, informațiile fundamentale. Dacă aveți întrebări mai complexe sau probleme cu nano-acvariul dumneavoastră, se recomandă să apelați la un specialist, de exemplu la un vânzător specializat din departamentul zoo și acvaristică din magazinul dumneavoastră HORNBACH. Astfel pregătiți totul Amplasarea: Aveți grijă ca nano-acvariul să nu fie amplasat direct în lumina solară. Nu îl amplasați prea aproape de surse de căldură. Acesta trebuie așezat pe o substructură stabilă și orizontală. Practică este prezența unei prize în apropiere, pentru conectarea tehnicii pentru acvariu. Pregătiți plantele și decorațiunile: Spălați bine plantele, îndepărtați ghivecele din plastic, benzile etc. Scurtați rădăcinile la o lungime de cca 2 cm. Utilizați numai materiale decorative cum ar fi pietrele, xilolitul etc., care nu transmit în apă substanțe cum ar fi metalele sau calcarul. Și articolele de decor trebuie spălate bine înainte de utilizare. Curățarea bazinului: Curățați nano-bazinul temeinic înainte de amenajare. Utilizați în acest sens numai apă caldă și un burete moale și curat – fără agenți de curățare. Obțineți astfel micul biotop Informații generale despre baza acvariului Ca bază a acvariului puteți folosi pietriș sau nisip. Important este ca baza să aibă o granulație uniformă, așadar ca pietricelele sau granulele de nisip să aibă dimensiuni unitare. O granulație diferită conduce la solidificarea bazei, ceea ce nu mai permite circulația apei. În consecință, în pietriș se formează regiuni sărace în oxigen, care cu timpul încep să se întărească. Utilizați pietriș sau nisip cu granule rotunjite, pe muchiile cărora să nu se poată răni locatarii acvariului. Nu folosiți sub nicio formă pietriș sau nisip calcaros! O astfel de bază a acvariului conduce la durizarea apei. Și pietrișul sau nisipul colorate sunt nepotrivite ca bază a acvariului, coloranții putându-se dizolva în apă. Înălțimea bazei acvariului În față, baza acvariului trebuie să fie mai joasă decât în spate. Se obține astfel un efect optic de acvariu mai adânc. În plus, locatarii acvariului pot fi astfel mai bine observați. Ca valoare medie se recomandă o înălțime de 5-6 cm a bazei, ceea ce înseamnă circa 4 cm în față și 6-7 cm în spate. În cazul bazelor tip terasă, trebuie să luați în considerare o bază mai generoasă, pentru a putea construi terasele. Instalarea tehnicii Montați filtrul și iluminarea conform instrucțiunilor – dacă este cazul și un încălzitor. Decorațiuni La decorare puteți să dați frâu liber imaginației. Nano-acvaristica a devenit o tendință mai ales pentru că permite demersuri creative la capitolul decorare. În acest mic acvariu, mulți nano-acvariști au reușit să creeze adevărate opere de artă. Umpleți cu apă până la 2/3 Umpleți cu apă la temperatura camerei (cca 20°C). Nu tulburați baza în acest timp. Turnați apa ținând dedesut o farfurioară. Introducerea plantelor Scurtați rădăcinile dacă este cazul. Împingeți plantele cu o pensetă sau un obiect similar în stratul de bază. Plantați cca 3/4 din suprafața bazei. Se recomandă plasarea în fundal a plantelor mai mari, astfel încât acestea să nu blocheze privirea, ci să mascheze elementele tehnice. Completare Umpleți acum nano-acvariul până la circa 3 cm sub marginea bazinului. Pornirea aparatelor Lăsați filtrul în regim de funcţionare permanentă. Setați încălzitorul de regulă la circa 20°C. Lăsați iluminarea pornită constant 8 până la 10 ore. Temporizatorul ușurează aceste sarcini. Durata pregătirii Nu introduceți imediat viețuitoarele în bazin. Așteptați încă 2-3 săptămâni. „Imunizați” dacă este cazul apa cu culturi de bacterii. Verificați periodic calitatea apei. Ce viețuitoare se potrivesc într-un acvariu nano? Locatarii ideali ai nano-acvariilor sunt creveții colorați,în special creveții pitici liniștiți, ușor de îngrijit și rezistenți. Sunt ființe fascinante, adesea cu colorit deosebit de atrăgător. Observarea lor poate fi concomitent exotică și fascinantă. Dacă doriți să populați suplimentar sau exclusiv cu crabi, informați-vă exact cu privire la speciile care sunt compatibile între ele. Aceasta pentru că există răpitori sau specii care nu pot conviețui împreună. O idee la fel de bună sunt melcii de apă ca locatari ai bazinelor mici. Majoritatea se fac utili ca harnici spălători de geamuri. Peștii clasici pentru acvariu cum ar fi peștii plați, scalari și cu antene nu au ce căuta în nano-acvariu. Până și speciile foarte mici au nevoie de mai mult spațiu pentru a înota, neavând ce căuta în nano-acvariu. În plus, peștii au alte pretenții, iar metabolismul lor mai intens poate conduce rapid la excese de impurități în volumul mic de apă. Există totuși unele specii de pești ce rămân mici și care s-ar preta pentru nano-acvariile cu capacități de minimum 30 litri. Exemple: peștele arlechin pitic, Boraras brigittae, Danio margaritatus sau Boraras urophthalmoides. Întreținerea apei Deși apa noastră potabilă este cel mai bine controlat aliment, aceasta nu corespunde condițiilor de viață necesare de exemplu pentru creveți sau pentru alte neverterbrate sau pești. Aceasta conține adesea metale grele cum ar fi cuprul sau chiar zincul, precum și clor și alte substanțe chimice. Mijloacele de pregătire a apei, culturile de bacterii și sistemele de filtrare permit însă eliminarea din apă a substanțelor toxice pentru locatarii acvariului. Schimbați periodic apa sau efectuați o înlocuire parțială a acesteia și controlați calitatea sa, adaptând valorile dacă este cazul la necesitățile animalelor din acvariul dumneavoastră. Sfaturi specializate primiți de la lucrătorii noștri comerciali din magazin. Alimentația animalelor Creveții pitici au nevoie doar de puțină hrană. Au un metabolism foarte lent și nu cântăresc mai nimic. În plus, ei se hrănesc cu microorganismele găzduite de produșii de descompunere. Cât timp în acvariu există particule de plante în descompunere și alge fine, creveții trebuie hrăniți foarte rar. Iată aici câteva sfaturi de bază pentru hrănirea în nano-bazine: Nu introduceți în acvariu prea multă hrană; Ce nu este mâncat în 24 de ore trebuie scos din bazin; Stabiliți 1 până la 2 zile de post pe săptămână; Hrană specială pentru crustacee găsiți în magazinele noastre care au un departament zoo și de acvaristică, precum și în magazinul online. Teme care v-ar mai putea interesa

Listă de verificare
Tehnică	Acvariu, filtru interior sau filtru exterior, încălzitor de siguranță, cablu de încălzire sol, iluminat
Accesorii	Sol hrănitor special, pietriș/nisip, termometru, hrană pești, temporizator, mincioc, spatulă pentru pietriș, foarfece, pensetă, ajutor de plantare, clește pentru plante, substrat din spumă
Decorațiuni	Rădăcini, pietre cu cavități, peșteri, perete posterior acvariu și adeziv pentru acesta
Întreţinere/curăţare	Set starter acvariu, preparator apă, agenți contra algelor, agent natural curățare a apei, set testare pH și test nitrit, îngrăşământ plante, mijloc magnetic curăţare geamuri, mijloc curăţare pardoseală (filtru de fund), set înlocuire apă
Faună	Pești, plante acvatice, eventual nevertebrate

Acvariile de până la	55 litri	45 - 110 litri	90 – 150 litri	130 – 240 litri
Capacitate pompă	250 l/h	400 l/h	600 l/h	1000 l/h

Denumire	Dimensiuni/mărime (L x l x Î)	Volum
20 cm	20x20x25 cm	12 l
25 cm	25x25x30 cm	20 l
60 cm	60x30x30 cm	54 l
80 cm	80x35x40 cm	112 l
100 cm	100x40x40 cm	160 l
120 cm	120x40x50 cm	240 l
150 cm	150x50x60 cm	450 l
200 cm	200x60x60 cm	720 l