Accidente la locul de muncă

Având în vedere urmările ce se pot solda chiar cu decesul personalului, părțile implicate în desfășurarea relațiilor de muncă (angajatori și angajați) trebuie să desfășoare activități specifice, cu scopul de a reduce riscurile cât mai aproape de zero și pentru a ști să gestioneze în mod corect accidentele dacă, totuși, acestea se petrec.

Articolul următor oferă informații utile despre accidentele la locul de muncă, despre legislația cu privire la ele, despre tipurile de accidente ce se petrec frecvent la serviciu, dar și despre drepturile și obligațiile părților. În plus, se pot descoperi aici măsurile de prevenire a accidentelor și cele de protecție a angajaților la locul de muncă.

Accidentele la locul de muncă se pot produce oricând, așa că pot fi considerate un subiect delicat pentru angajatori și angajați deopotrivă. Într-adevăr, la locul de muncă sunt luate, de regulă, toate măsurile de protecție necesare pentru a împiedica producerea unui astfel de eveniment, însă neprevăzutul lucrează și riscurile există oricum în orice situație. Pentru a ști ce trebuie să facă, angajații trebuie să își cunoască foarte bine drepturile și obligațiile pe care le au și, evident, ce spune legea cu privire la aceste lucruri.

Cauzele accidentelor la locul de muncă pot fi considerare următoarele: nerespectarea regulilor de protecție de către angajați, lipsa echipamentelor necesare pentru protejare ce nu sunt folosite sau nu sunt puse la dispoziția acestora de firmă, omiterea realizării unui plan de protecție a muncii corect și corespunzător. Regulile de protecție sunt stabilite de autorități și sunt obligatorii pentru toată lumea. Dacă aceste reguli nu sunt îndeplinite de către angajați, atunci pot apărea evenimente nedorite. Angajatorii pot să monitorizeze respectarea regulilor pentru a preîntâmpina apariția unor accidente la locul de muncă.
Fiecare angajat trebuie să aibă asupra sa pe durata serviciului un echipament de protecție adecvat, care să-l ajute în cazul în care s-ar putea confrunta cu unele probleme neplăcute. De regulă, acest echipament ar trebui să fie compus din echipament de lucru adecvat: ochelari, mănuși de protecție, pantaloni și salopete de lucru, încălțăminte, accesorii pentru echipamentele de lucru, scaune speciale, cu ajutorul cărora să-și desfășoare munca etc.

Este important, de asemenea, să existe și un plan de protecție a muncii, deoarece omiterea sa poate duce la apariția unor riscuri reale de accidente de muncă sau chiar la instalarea unor boli profesionale. Angajații trebuie să fie bine instruiți, să raporteze dacă au fost expuși unui eveniment periculos, să cunoască planul de evacuare de urgență, precum și multe alte detalii importante pentru a preîntâmpina apariția unor accidente nedorite.

Accidentul la locul de muncă este considerat orice tip de vătămare corporală minoră sau gravă a unui angajat, ce poate duce la incapacitatea de muncă temporară, la invaliditate sau la deces. Acest eveniment poate să aibă loc în diferite condiții: în timpul programului de lucru, pe drumul spre sau de la locul de muncă.

Accidentele de acest fel pot apărea din diferite motive. Aceste motive trebuie cunoscute în vederea împiedicării unor posibile incidente nedorite. Este vorba despre: interacțiunea cu echipamente și mașini periculoase, ca de exemplu utilaje grele, vehicule industriale sau scule electrice, căderea de la înălțime, obiecte care cad peste muncitor, expunerea la vapori toxici, oboseala, epuizarea, nerespectarea normelor de siguranță, factorii de mediu etc.

Potrivit OIM, în lume au loc peste 337 milioane de accidente de acest tip, în diferite domenii de activitate, specialiștii considerând că nu există o afacere anume, care să fie protejată de riscurile apariției unor astfel de evenimente neplăcute. Legea nr. 319/2006, actualizată în 2018 (Legea Securității și Sănătății în Muncă) este cea care reglementează accidentele la locul de muncă pe teritoriul României.

Astfel, legea specifică faptul că orice accident de muncă trebuie să se raporteze de către angajator, la inspectoratul teritorial de muncă. Acest lucru trebuie să se facă în cel mult opt ore de la producerea accidentului. În cazul decesului persoanei în cauză, raportarea se va face imediat. Angajatorul trebuie să țină evidența următoarelor tipuri de evenimente:

accidente de muncă ce pot duce la incapacitatea angajatului de a munci mai mult de trei zile de lucru;

accidente ușoare;

boli profesionale;

accidente foarte grave.

Înregistrarea accidentului de muncă se va face pe baza unui proces-verbal de cercetare. Nerespectarea legii va atrage după sine sancțiuni legale pentru angajatori (chiar și amenzi usturătoare).

În funcție de modul în care s-au produs și de natura lor, accidentele frecvente la locul de muncă pot fi considerate căderile, loviturile, contuziile, incendiile, exploziile, accidentele cauzate de utilaje și alte echipamente necesare muncii, accidentele cauzate de substanțe chimice, cauzate de surmenaj și oboseală accentuată, incidentele periculoase, accidentele cauzate de factorii de mediu, leziunile cauzate de echipamente de protecție personală nefolosite adecvat.

O problemă cu care se pot confrunta angajații este cea a apariției unei boli profesionale. Aceasta este o afecțiune ce apare ca urmare a exercitării unei profesii cauzată de agenți nocivi fizici, chimici sau biologici, ce se întâlnesc la locul de muncă. Bolile pot fi de natură cronică, cu o perioadă îndelungată de evoluție și care afectează diferite zone, sau de natură acută, ce se declanșează brusc, punctual, asupra unui singur organ. Pentru a se încadra ca boală profesională, afecțiunea angajatului trebuie să îndeplinească trei condiții:

Prima dintre ele se referă la faptul că boala să fie rezultatul practicării meseriei;

A doua condiție este să fie cauzată de factori de risc prezenți permanenți la locul de muncă sau ca urmare a faptului că angajatul a fost suprasolicitat;

Nu în ultimul rând, factorii de risc trebuie să existe pentru o perioadă îndelungată.

Printre accidentele frecvente la locul de muncă sunt și cele ușoare, care presupun leziuni superficiale ce vor fi tratate pe o durată mai mică de trei zile. Printre aceste tipuri de accidente se numără tăieturile, zgârieturile, contuziile, vânătăile minore, arsurile ușoare, intoxicațiile minore, leziuni minore asupra ochilor, reacțiile alergice ușoare, entorse și întinderi musculare simple etc.

Incidentele periculoase, cum ar fi exploziile, incendiile sau emisiile de noxe cauzate de un defect al echipamentului, de uneltele de lucru sau de o greșeală umană de operare pot produce invaliditate, deces și pagube materiale importante.

Problemele pot apărea în orice companie, din orice domeniu de activitate. Astfel, va fi nevoie de cunoașterea în detaliu a tuturor informațiilor legale cu privire la drepturile și obligațiile ambelor părți în legătură cu accidentele la locul de muncă, pentru asigurarea unui mediu de lucru sigur, care să protejeze sănătatea și siguranța lucrătorilor.

Organizarea corectă a afacerii reprezintă cheia succesului spre îndepărtarea oricăror riscuri sau accidente la locul de muncă. Principalele obligații legale care revin angajatorilor sunt considerate cele referitoare la prevenirea accidentelor de muncă. O listă ce cuprinde aceste elemente poate fi consultată mai jos:

Realizarea planului de intervenție tehnică, sanitară, organizatorică etc.;

Obținerea autorizației pentru protecția muncii la zi;

Existența unui echipament adecvat;

Informarea corespunzătoare a angajaților sau a viitorilor angajați;

Oferirea de cursuri pentru protecția și sănătatea muncii constant;

Raportarea imediată a oricărui accident de muncă către inspectoratul teritorial de muncă. Acest lucru se poate extinde spre raportarea evenimentului către societățile de asigurări sau, dacă va fi nevoie, către instanțele legale.

Obligațiile angajaților sunt specificate și ele de prevederile legislației în vigoare și fac parte tot din sfera prevenirii accidentelor. Practic, angajații trebuie să învețe să folosească corect utilajele de lucru și echipamentul individual de protecție, ținând cont de instrucțiunile primite de către persoana desemnată de angajator și de recomandările producătorilor acestor dispozitive.

Uneori, angajații pot identifica mai rapid unele situații ce ar putea fi considerate pericole pentru securitatea și sănătatea lor, așa că sunt obligați să comunice aceste lucruri angajatorului sau persoanelor care se ocupă cu protecția muncii în companie. Atunci când utilajele și dispozitivele nu funcționează corect, este indicat ca angajatul să comunice acest lucru superiorilor și să nu procedeze la repararea în regie proprie, deoarece riscurile ar fi enorme.

O altă obligație este aceea de a anunța șeful sau angajatorul despre accidentul de muncă suferit, pentru că acest lucru va împiedica, în mod sigur, apariția altor evenimente neplăcute. Nu în ultimul rând, angajatul trebuie să cunoască legea cu privire la siguranța și sănătatea în muncă, dar și cu privire la măsurile de aplicare a acestora. În perioada în care sunt efectuate diferite cercetări referitoare la producerea unui accident de muncă, angajatul trebuie să dea toate amănuntele necesare inspectorilor de muncă sau inspectorilor sanitari.

Angajatul nu are doar obligații în această privință, ci și drepturi pe care trebuie să le cunoască în egală măsură. Dacă devine victimă a unui accident la locul de muncă, atunci va beneficia de unele despăgubiri. Printre drepturile unui angajat se numără reabilitarea medicală cu ajutorul unor servici medicale gratuite, pentru refacerea sănătății, indemnizația ce poate ajunge până la 80-100% din media veniturilor pe ultimele șase luni, compensații pentru atingerii integrității, reabilitare și reconversie profesională, rambursarea cheltuielilor și despăgubiri în caz de deces.

Câteva informații sunt necesare oricărui angajat ce trece printr-o astfel de situație:

indemnizația se obține pe baza unui certificat medical vizat de Direcția de Sănătate Publică sau de la Casa Națională de Pensii:

compensațiile pentru atingerea integrității se acordă angajatului ce rămâne cu leziune ce îi afectează capacitatea de muncă;

angajatul are dreptul de a primi o indemnizație lunară de 70 la sută din valoarea venitului brut primit pe durata cursurilor de calificare (totuși, trebuie menționat că nu va beneficia și de indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă);

îi sunt rambursate cheltuieli legate de transport, dispozitive medicale implantate, ochelari, proteze etc.;

în cazul decesului, se depun la CNPP o cerere și actele ce demonstrează dreptul persoanei ce solicită despăgubirile.

Măsurile de prevenire și de protecție la locul de muncă sunt importante pentru afaceri în diferite domenii de activitate: construcții, minerit, industria chimică, industria petrolului și gazelor, industria alimentară, industria metalurgică, domeniul medical. Echipamentul de protecție este vital în acest sens:

în construcții: căști pentru protecția capului, ochelari pentru ochi, mănuși pentru protecția mâinilor, harnașamente pentru evitarea căderii de la înălțime, veste reflectorizante pentru vizibilitate sporită;

în minerit: combinezoane de protecție, căști, măști de protecție și echipament respirator;

în industria chimică: costume de protecție chimică, măști antigaz, ochelari și mănuși chimice;

în industria petrolului și gazelor: echipamentul ignifug, măști antigaz, cască cu vizieră;

în industria alimentară: mănuși de unică folosință, bonete și halate;

în industria sanitară și medicală: măști faciale, mănuși de unică folosință, halate, ochelari de protecție;

în industria metalurgică: mănuși termorezistente, costume de protecție, ochelari de protecție.

Echipamentul de protecție împotriva riscurilor de accidentare la locul de muncă reduce sau elimină posibilitatea apariției acestor evenimente pe durata timpului de lucru. Practic, este fabricat în așa fel încât să protejeze muncitorii de diferite situații (lovituri la cap, arsuri, tăieturi, nivel de zgomot ridicat etc.). Echipamentul este folosit obligatoriu și ajută la împiedicarea apariției rănilor sau bolilor profesionale. Studiile au arătat și faptul că echipamentul contribuie în mod decisiv la creșterea productivității în companie, angajații simțindu-se mai protejați și în siguranță pe durata programului de lucru, oferindu-le încredere că totul va fi bine.

În afară de echipamentul de protecție obligatoriu de purtat de către angajat, mai există și alte măsuri de prevenire și de protecție. Este vorba despre identificarea și evaluarea riscurilor la locul de muncă, instruirea corectă a angajaților încă de la intrarea în companie, inspectarea regulată a echipamentelor, a utilajelor și a zonelor de lucru, implementarea unor proceduri de siguranță clară (gestionarea riscurilor, raportarea incidentelor, primul ajutor la nevoie), etichetarea substanțelor periculoase, dezvoltarea unei culturi a siguranței la locul de muncă, accesul facil la echipamente de prim ajutor sau la personalul instruit, capabil să-l ofere.

În concluzie, siguranța la locul de muncă trebuie să fie prioritară în orice afacere, deoarece acest lucru poate avea efect pozitiv asupra randamentului oferit de către angajat și a succesului business-ului pe termen lung.